Sfaturi catre mire si mireasa
Din seara nuntii in care o vei primi pe mireasa ta in camera de mire, primeste-o ca pe o statuie si chiar de atunci sa invete sa fie cumpatata, blanda si sa traiasca cinstit; de la inceput chiar, de cum paseste pragul casei tale, sa calce in picioare dragostea de bani. Sa o inveti sa fie inteleapta, sa o inveti sa nu-si atarne aurarii de urechi, nici imprejurul gatului, nici pe peretii casei; sa nu doreasca haine tesute cu fir de aur si nici obiecte de lux.
Podoaba ei sa fie stralucitoare, dar stralucirea sa nu fie o insulta. Acestea toate sa fie lasate celor nechibzuiti; tu insa impodobeste-ti casa cu multa cuviinta, mirosind mai degraba de infranare decat de parfumuri. Doua lucruri vor rezulta de aici. Intai nu se va mahni mireasa, cand, dupa terminarea nuntii, se vor trimite inapoi fiecaruia hainele tesute cu fir de aur si vasele cele de argint; al doilea, mirele nu se va mai ingriji de pierderea si de paza celor adunate.
Dupa aceasta, dupa ce se va fi terminat toata desfatarea zilei de nunta, ia-ti mireasa ta, formeaza-o bine, intinzand pentru multa vreme simtul de pudoare si nu cauta sa stingi acest simt degraba. Caci chiar daca fata ar fi lipsita de acest simt, totusi stie sa taca pana la o vreme, sfiindu-se de barbat si surprinsa de noile imprejurari in care intra. Asa dar sa nu strici repede acest simt de pudoare, dupa cum fac barbatii cei desfranati, ci prelungeste-l pentru multa vreme, caci de mare folos iti va fi acesta. Niciodata nu te va carti si nici nu te va mustra pentru cele ce ai hotarat.
Prin urmare legiuieste totul in acea vreme, in care simtul pudorii, ca un frau pus sufletului, nu te lasa sa te mustre sau sa carteasca de cele ce faci. Cand oare este un timp mai potrivit de a forma femeia ca acela in care se sfieste de barbat, se teme si se rusineaza? Atunci pune-i cuvintele intelepciunii, caci le primeste sufletul ei; aseaza-i cea mai frumoasa dispozitie sufleteasca, adica simtul pudoarei.
Dar daca voiesti iti pot da si un exemplu cum trebue sa vorbesti cu ea. Daca Pavel nu s-a sfiit de a spune: "Nu va lipsiti unul pe altul de indatoririle conjugale" (I Coririteni, VII, 5) si rostea cuvintele catre femei maritate, dar rnai bine zis nu catre femei maritate, ci catre suflete duhovnicesti, cu atat mai mult eu nu ma voi feri de a o spune.
Ce trebuie dar sa-i vorbeasca ei mirele? Cu multa dragoste sa-i spuna: "Eu, copila, te-am luat tovarasa de viata si te-am adus ca sa-mi fii partasa in treburile cele mai de cinste si mai de nevoie, anume facerea de copii si purtarea de grija a casei. Ce te rog dar pe tine?" - Dar inainte de a intreba aceasta, vorbeste-i de dragoste, caci nimic nu ajuta atata pentru a convinge pe ascultator ca sa primeasca cele spuse decat stiind ca i se vorbeste cu multa dragoste. Cum ii va arata insa dragostea? Daca ii va spune: "Am avut putinta sa ma casatoresc si cu altele si mai bogate si de neam mai stralucit, totusi nu le-am ales pe acelea ci pe tine, am indragit caracterul tau, blandetea ta, intelepciunea ta." Cu aceste cuvinte pregateste indata calea cuvintelor cu privire la o viata inteleapta, si blameaza, pe ocolite, bogatia.
Caci daca fara nicio pregatire vei vorbi contra bogatiei va fi suparator; dar daca te folosesti de un prjlej potrivit, le reusesti pe toate. Atunci i se va parea ei ca faci acest lucru spre a o apara si nu-i vei parea ei ca un om aspru, neplacut si chitibusar. Cand insa vei lua prilej de vorba chiar din cele ale ei, se va bucura. Asadar ii vei spune - caci este nevoie sa reiei vorba inceputa - "Am avut putinta sa iau sotie bogata si avuta, dar n-am voit. Pentru care pricina oare? Nu la intamplare si nici in zadar, ci am fost invatat eu bine ca bogatia nu este nicio avere, ci lucru de dispretuit, care se afla si la talhari si la femeile desfranate si la jefuitorii de morminte.
Pentru aceasta, lasandu-le pe toate celelalte, am venit catre virtutea sufletului tau, pe care o prefer fata de tot aurul, deoarece o fata tanara, priceputa si libera, care se ingrijeste de evlavie pretuieste tot atat de mult cat toata lumea. Pentru aceasta m-am indragostit de tine, si te iubesc si te pun mai presus de sufletul meu. Viata prezenta nu este nimic; doresc si ma rog si fac totul ca astfel sa ne invrednicim sa petrecem viata prezenta incat si acolo, in viata viitoare, sa traim tot impreuna cu multa slobozenie.
Timpul de aici de pe pamant este scurt si trecator; dar daca ne vom invrednici sa petrecem viata de aici bine placand lui Dumnezeu, vom fi totdeauna, cu mai multa placere, si cu Hristos si noi doi impreuna. Eu dintre toate am preferat dragostea ta si nimic nu mi-i atat de greu si de suparacios decat ca sa ma cert vreodata cu tine. Chiar daca ar trebui sa pierd totul, chiar daca as ajunge cel mai sarac dintre oameni, chiar daca as suferi cele mai grele primejdii, chiar, daca as patimi ori si ce, mie toate imi vor fi cu putinta de suferit si usoare, atata timp cat noi ne vom intelege unul cu altul. Copiii chiar atunci imi vor fi dragi, cand tu te vei purta dragastoasa fata de mine. Va trebui dar ca si tu sa faci la fel."
Adu apoi si cuvintele Sfintei Scripturi in sprijinul tau, deoarece Insusi Dumnezeu vrea ca dragostea sa fie intre voi. Asculta ce zice scriptura: "Pentru aceasta va lasa omul pe tatal sau si pe marna sa si se va lipi de femeea lui." (Efeseni, 31). - "Sa nu fie intre noi, continua tu cuvantul tau, niciun prilej de micime sufleteasca. Piara banii, multimea slugilor, cinstea dela cei straini; eu in locul acestora toate prefer dragostea ta."
Aceste cuvinte oare nu vor fi mai dorite de femeie decat aurul si decat bogatiile? Sa nu te temi ca fiind iubita se va obraznici cu tine; nu, ci dimpotriva, marturiseste ca o iubesti, in adevar femeile desfranate, care sunt langa un barbat, iar mane cu altul, negresit ca s’ar obraznici cand ar auzi astfel de cuvinte; dar o femeie libera, o fata nobila, niciodata nu se va obraznici auzind aceste cuvinte, ci cu atat mai mult se va pleca.
Arata ca iti place mult sa stai impreuna cu ea, si de dragul ei vrei sa fii mai bine acasa decat in oras. Prefer-o tuturor prietenilor si chiar copiilor ce ti-a dat; iar pe copii iubeste-i tot de dragul ei. Daca face ceva bun, lauda-o si admir-o; daca greseste ceva, lucru ce se intampla celor tinere, sfatueste-o si atrage-i luarea aminte. Defaima necontenit banii si luxul si da-i a intelege ca podoaba unei femei este aceea care vine dela modestie si dela cinste; invat-o continuu cele de folos.
Rugaciunile voastre sa fie in comun; fiecare sa mearga la biserica, iar acasa barbatul sa intrebe pe femee si femeea pe barbat asupra celor spuse sau citite acolo. Daca cineva este sarac sa ia ca exemplu pe barbatii sfinti, pe Pavel, Petru, cari au fost mai slaviti decat imparatii si bogatii, cu toate ca si-au petrecut viata in foame si sete. Invata-o ca nimic nu este mai infricosator in cele ale vietii decat numai a nu trai dupa voia lui Dumnezeu.
Daca vrei sa dai mese si ospete nu chema pe nici un om fara caracter, pe nici un om necuviincios; si daca vei gasi pe vreun sarac sfant, putand ca sa binecuvinteze casa voastra, putand cu pasirea picioarelor sale sa aduca toata binecuvantarea lui Dumnezeu, pe acela cheama-l.
Sa spun inca si alta? Nimeni dintre voi sa nu se grabeasca sa se insoare cu una mai bogata decat ei, ci mai bine cu una cu mult mai saraca. Caci fiind mai bogata, nu va aduce atata prilej de placere cu banii ei, cata ura si insulta, prin faptul ca ea va cere mai mult decat a adus, va pretinde lux, va da drumul la cuvinte suparatoare si la sudalmi.
Caci poate va zice: "Inca n-am cheltuit nimic din ale tale, sunt imbracata inca cu lucrurile mele, din acelea pe care parintii mei mi le-au daruit." Ce spui, femeie? Inca ale tale porti? Care lucru este mai dureros oare decat acest cuvant? Trupul nu mai este inca al tau, iar banii sunt ai tai? Dupa casatorie nu mai sunteti doua trupuri, ci sunteti un singur trup, iar averile doua si nu una? O, pofta a banilor! Ati ajuns amandoi un om, o fiinta si inca spui: "ale mele"? De diavol a fost introdus acest cuvant blestemat si spurcat. Dumnezeu a facut comune pe toate cele ce sunt mai necesare decat banii, iar banii nu sunt comuni? Nu este cu putinta sa spui: "Lumina mea, soarele meu, apa mea." Toate cele mai de pret ne sunt comune, iar banii nu sunt comuni? Sa piara de mii de ori banii, dar mai vartos nu banii, ci vointa care nu stie sa se foloseasca de bani, ci ii prefera in locul tuturora.
Invata acestea impreuna cu altele, dar cu multa dragoste, pentru ca sfatuirea virtutii, in ea insasi, este trista. Si mai cu seama fata de o copila simpla si tanara, cand ii vorbesti de un trai intelept si cinstit, fa-o cu multa dragoste. Si mai ales indeparteaza din sufletul ei : "al meu" si "al tau". Daca va spune: "Cele ale mele", spune-i: "Pe care le numesti ale tale, caci nu stiu ; eu nu am nimic al meu; cum dar spui : cele ale mele, cand toate sunt ale tale?" Daruieste-i ei acest cuvant. Nu vezi ca acest lucru il facem cu copiii? Cand un copil smulge ceva din cele ce tine in mana, si vrea sa ia si celalalt lucru, i-l dam si zicem: "Da, si acesta este al tau si acela."
Aceasta sa facem si cu femeia, caci judecata ei este mai copilaroasa. Daca va zice: "Cele ale mele", spune: "Toate sunt ale tale, si eu sunt al tau." Nu este cuvant de lingusire, ci de multa pricepere. Astfel vei putea indeparta mania ei si sa-i stingi intristarea. Spune-i deci astfel: "Si eu sunt al tau, copila. Acest lucru m-a sfatuit Pavel zicand: "Barbatul nu este stapanul corpului sau, ci femeia" (I Corinteni, 7, 4). Daca eu nu am stapanire asupra corpului meu, ci tu, atunci cu atat mai mult ai stapanire si asupra banilor." Vorbind acestea ai linisti-o, ai stins flacara, ai rusinat pe diavol, ai facut-o roaba, dar mai degraba sclava cumparata cu bani; cu cuvintele acestea ai legat-o. Astfel, din cele ce tu graesti, invat-o sa nu zica niciodata: "al meu" "al tau". Niciodata sa nu-i vorbesti la intamplare, ci cu mangaiere, cu cinste si cu multa dragoste.
Cinsteste-o pe ea si nu va avea trebuinta sa fie cinstita de altii, nu va avea trebuinta sa fie slavita de altii, caci se bucura de cinstea si slava, care vine de la tine. Prefer-o inaintea tuturora, din pricina tuturor insusirilor ei si pentru frumusete si pentru pricepere, si laud-o. Astfel vei convinge-o sa nu dea atentie la nici un strain, ci va rade de toti ceilalti. Invat-o frica de Dumnezeu si vor curge toate ca dintr-un izvor, iar casa ta va fi plina de mii de bunatati. Daca vom cauta cele nepieritoare, atunci vom dobandi si pe cele pieritoare, caci spune Scriptura: "Cautati mai intaiu imparatia lui Dnmnezeu si toate celelalte se vor adauga voua." (Matei, 6, 33)
Sfantul Ioan Gura de Aur
Traducere de catre Parintele Dumitru Fecioru
No comments:
Post a Comment