Alain Besancon, Nenorocirea secolului Despre comunism, nazism, şi unicitatea „Şoah”-ului - note

Alain Besancon, Nenorocirea secolului Despre comunism, nazism, şi unicitatea „Şoah”-ului, Editura Humanitas, 2007

35 Marxism-leninismul se înfatiseaza drept mostenitorul unei traditii care mergea pâna la Heraclit si Democrit. Pretinde ca descinde din Lucretiu, Iluminism, Hegel.
44 Nazistul crede ca vede natura dar natura se ascunde în spatele grilei interpretative. Morala nazista nu e universalizabila spre deosebire de cea comunista.
45 "Noaptea de cristal" a fost un esec politic; poporul german a fost convocat la genocid dar a refuzat: asa au aparut cele 6 lagare; cei convertiti la plenitudinea nazismului erau putini: executantii faceau parte din cei fara calificare; refuzul îi trimitea pe front;
E USOR SA RECRUTEZI DIN MASA POPULATIEI ATATI TORTIONARI SI ASASINI CATI AI NEVOIE.
46 Germanii (orice popor, de fapt) au urmat linia impusa din disciplina militara sau civica, nationalism, frica, din neputinta de a concepe si a întreprinde un act de rezistenta.
47 Supravietuirea societatii civile e legata de existenta proprietatii private. [asta e ceva ce nu le e clar socialistilor: vor societate civila dar femeile la comun. spunea Bazarov ca s-a saturat de emanciparea femeilor ca doar alea urate se emancipeaza]
48 Comunismul este moral: imperativul moral sustine preistoria bolsevica; nazismul se credea artist, comunismul se crede virtuos: ESTETICA NU SE POATE PUNE CU ETICA!!!
48 FALSIFICAREA COMUNISTA A BINELUI. Comunismul  (mass-media) democratizeaza supraomul [Biserica democratizeaza dumnezeirea n.m.].
52 Comunismul concepe un alt univers si îsi raporteaza morala la acesta ( desi Popper, ca si Onfray, il scot pe Platon drept criminalul marsav); el recuza nu numai preceptele vechi ci si fundamentele lor, lumea naturala (asta e energie protestanta)
53 In comunism umanul si umanitarul sunt supraumanul si supraumanitarul definite ideologic. CAPITALISMUL NU EXISTA DECÂT IN OPOZITIE CU UN SOCIALISM IDEOLOGIC (REAL, INEXISTENT); astfel, conceptul de capitalism este inadecvat [sau atotcuprinzator]. Mijlocul (crima) prin care se realizeaza scopul sublim (inexistent) devine el însusi singurul scop al comunismului.
54 NAZISMUL contrazice ideea universala a binelui; COMUNISMUL perverteste aceasta idee; Raii devin mai rai (nazismul) IAR sufletele neatente/proaste devin stricate(comunismul).
55 Morala veche si cea noua: în comunism sunt difuze caci leninismul opereaza cu un vechi ideal;în nazism sunt separate clar (comunistul e mai lesne de iertat?!!! Dar ramane prost);
56 Conceptul de capitalism nu are decât realitate ideologica. Socialismul vrea doar conservarea puterii, limbajul folosit e doar semnul dominatiei sale: socialist nu poate fi decat cel ce e ne-bisericesc, cel ce a îngropat talantul.
58 Partidul se transforma în casta, conserva puterea devenind din lupi porci. Societatea este închisa si se controleaza informatia (spatiul devine scoala educativa). Comunismul construieste un decor, o pseudorealitate pt a arata ca socialismul e posibil, ca e DEJA realizat: trecutul si prezentul palesc în fata viitorului.
61 Placerile specifice stadiului ultim al comunismului: iresponsabilitatea, lenea, trândavia.
63 Comunismul se foloseste de vechea morala, de spiritul de justitie si de bunatate (prezente pretutindeni) pentru a raspândi raul. Comunismul reîncepe în/prin inocenta!!!
68 Distrugerea politicului e eficienta daca se distruge familia: asocierea libera, ierarhia, reprezentarea; redusi la atomi oamenii depind de o altfel de organizare - birocratica, legalista (decalog fara Sinai). Cum socialismul nu are decât existenta virtuala toata organizarea se face sub imperiul constrângerii.
76 Spre deosebire de nazism practica comunista nu urmeaza inspiratia estetica (romantic-wagneriana) ci e rezultatul deliberarii stiintifice [iata de ce concluzia social-stiintifica are mireasma bolsevica].
76 Vointa de creatie (Bakunin) [dupa puci totul este schimbat instantaneu]
1. SE DISTRUGE VECHEA ADMINISTRATIE;
2. SE DISTRUG FORMELE DE REZISTENTA SOCIALE REALE SAU POTENTIALE: armata, partidele, sindicatele, cooperativele (scoala, bisericile, presa, etc);
3. Partidul nu vede socialismul luând nastere: deci mai multa constrângere (legi); doctrina spune ca daca nu e înca socialism atunci e capitalism deci... la lupta: satul, familia, limba, educatia ramasa, credinta.
88 Demonul si persoana; persoana impersonala; complexitatea rationala, tehnica a aparatului represiv VS incapacitatea comunistului de a-si asigura subsistenta (superioritata Bisericii consta în a putea tot ce voieste]. Omul nou, al socialismulu, este un trup glorios; mântuirea este în mâna omului si se realizeaza prin mijloace politice.
93 Pelaghie credea ca omul se poate mântui singur prin asceza si vointa iar bolsevicul crede ca ajunge la o virtute definita de ideologie (adica la viciu);
99 Comunismul ca singura sansa a evreului de a renega iudaismul: salvarea evreului din religia lui Avraam nu poate exista decât daca devine comunist?!!! Scopul Torei,  pacea si dreptatea, sunt garantate de comunism: trecerea este Exodul; de la Lamennais la Tolstoi, gândirea crestina cocheteaza cu umanitarul; A DEVENI SOCIALIST/COMUNIST OFERA SENTIMENTUL REALIZARII (în sfarsit în forma reala) A PORUNCII DE A-TI IUBI APROAPELE!!!
101-105 EREZII: marcionism, gnosticism; Dumnezeul creator a fost înlocuit de istoria naturala iar Dumnezeul savator de actiunea Partidului; Milenarismul socialist este un pelagianism paroxistic, colectivizat si politizat.
CRIZE EROICE MODERNE: taboritii din Boemia, anabaptistii din Münster, aripa extremista a revolutiei engleze, Sabbatai Zvi: ATEE, VIZEAZA INSTAURAREA UNUI REGNUM HOMINS.
110 MEMORIA: permanenta Cosmosului (biologia), dincolo de perturbari, adoarme simtul istoric facând din cronici simple buletine meteo. [adica unde esti tu Stefane sa ne faci mandri ca suntem romani??? in lipsa ta MirceoBatrane, Ponor si Branza ne fac sa vibram la numele de roman]
111 Cele doua UITARI: cea crestina ceruta de vinovat(morala) si cea colectiva, usoara: o uitare dezinteresata având drept scop evidentierea unui sufiet mare (sentimentalism, indolenta, lasitate în fata exigentelor justitiei, dorinta de a obtura complicitatea activa/pasiva - ne iertam de fapt pe noi); Ideile umanitare/socialiste sunt prezente în biserici, pantele eretice, învinse la începuturi, se întorc si penetreaza viata bisericeasca cu mare succes;
115 Antifascista ( vulgata comunista zice si antinazista desi nu e tocmai asa) stânga supraliciteaza opinia evreiasca, supralicitându-i memoria;
117 DEFINIREA GENOCIDULI (Vandeea);
126 Partea din poporul evreu ce fidela fagaduintelor (Deut 9-11), Europa Centrala si Orientala, a suferit cel mai puternic catastrofa; infidelii, ""apostatii"", au luptat cu nazismul de pe baricada comunismului ferm (un comunism ca o religie ce nu tradeaza idealul pacii si al dreptatii Torei).
131 Marcionismul bisericii: vetus Israel vs verus Israel.
133 Intr-o ideologie ""partea de adevar"" este cea mai periculoasa caci seduce ""sufletele neatente""; INCA DE LA PRIMA AFIRMATIE IDEOLOGICA ERETICA TREBUIE SPUS NU, ALTFEL SE INTRA IN LUMEA FALSULUI LOGIC PRIN "deci"...
134 Rezistenta crestinilor în fata nazismului/ comunismului a fost data de morala mai degraba decât de inteligenta???
134 Papa Benedict despre SS: erau botezati... deci e o problema. Holocaustul preceda genocidul crestinilor!!!
149 Pâna astazi s-a pastrat clasificarea ideologica leninista a regimurilor politice moderne: regim sovietic, democratii liberale cu stânga si dreapta lor, regimuri fasciste;

Cultura moderna pe intelesul oamenilor inteligenti - R. Scruton (note de lectura)

Va propun o carte.  Editata de Humanitas. Un filosof pe gustul meu; de abia asteptam sa-i fie traduse cartile. Nu ma descurc cu englezele, de.  Roger Scruton website

Persoana virtuoasa ""stie ce sa simta"", iar asta înseamna sa simti ceea ce este cerut de situatie: emotia potrivita, îndreptata catre obiectul potrivit, în ocazia si masura potrivite. Morala are drept scop aceasta cunoastere: ea este o educatie a emotiilor. Virtutea eroului grec e totuna cu siguranta sa emotionala. Cultura înalta ofera în continuare, într-o forma intensificata si imaginativa, viziunea etica pe care religia ne-o punea la îndemâna. Ne daruieste cunoasterea scopurilor nu a faptelor sau a mijloacelor ( CE si nu CA sau CUM).
54 Daca urmaresti un scop în orice actiune pe care o întreprinzi NU ESTI UN OM AL DIALOGULUI CI SINGUR; PRIETENIA/ DIALOGUL/ CONVERSATIA: este un mijloc de a obtine ceva dar doar daca nu e folosita ca mijloc de a obtine ceva!!! A consuma lumea vs a o iubi, a o pretui!!! A afla arta de a gasi scopuri acolo unde s-ar putea sa fi aflat doar mijloace. Pasiunea dezinteresata pentru lucrul-în-sine.
56 Sportul ca re-creare a sentimentului religios!!![religios da, dar nu crestin; social/comunitar, da, dar nu bisericesc]. Mit (lume, arhetip, accidentul sortii) si Fictiunea (drama individualizata); Cultura înalta, produsele ei: mântuire fara transcendent, pur si simplu o întâlnire fara scop cu un obiect nefolositor. Ne bântuie cu familiaritatea sa, cu iminenta ei, cu patosul ei omenesc.
59 Arta culturii înalte s-ar inspira din experiente mai putin constiente din religie!!! Arta a crescut din viziunea sacra a vietii: artistul înlocuieste preotul.
62 Mântuirea spiritului prin forta consolatoare a culturii înalte. Arta artistului nu trebuie sa fie ceva nou ci trebuie sa fie CEVA AL SAU. Perspectivele sunt individuale si creeaza o comunitate a simpatiei. Când o cultura comuna intra în declin, viata etica poate fi sustinuta sau reînnoita doar prin lucrarea imaginatiei: asta e lucrarea culturii înalte. Casatoria ca legamânt împotriva îndaratniciei vointei: pune individul într-o ordine morala aflata dincolo de ratiune. Superstitia, ceremonia, riturile tribului (înlaturate de Iluminism) au fost substituite de taina ordinelor iluminate secrete (fasciste!); Arta antica vs Arta moderna: natura vs cautare, interioritate, sentiment, dor nepotolit. Romantismul, o atitudine ascunsa a Iluminismului, cauta ""pietatea pierduta"" distrusa de Iluminism: cauta cultura populara, misterul ascunse în launtricul poetului. Nostalgia dupa riturile de trecere care ne-ar scapa de povara libertatii, transformând libertatea într-o forma de comuniune. Atitudinea estetica e un fel de tânguire. Plaseaza un cadru în jurul obiectului si îl priveste ca pe ceva spiritual, transfigurat - si de aceea, mort. WELTSCHMERZ: TRISTETE METAFIZICA. Faust o smulge pe Gretchen din sfera pietatii naturale si o face ideal estetic!!! Dragostea eliberata de casatorie devine achizitie personala fara vreun rit de trecere în comunitatea morala.
75 Cultura înalta iluminista a salvat viata etica din ruinele culturii religioase; lucrare a imaginatiei, atitudinea estetica a substituit veneratia religioasa ca sursa a valorilor; sentimentul moral a secat, ramâne doar esteticul. Sub presiunea laicului arta ofera iluzii, visuri, fantezii gata facute: eroul romantic distruge comunitatile închegate, dragostea erotica devine o forta distructiva caci obiectul ei adevarat este închipuit, imaterial, de neatins; casatoria e privita ca slabiciune burgheza, nu ca rit sacru de trecere pe care se întemeiaza viata etica. VIZIUNEA ETICA INCREDINTATA PRIVIRII ESTETICE ESTE PUTIN CÂTE PUTIN TRADATA DE EA!!!
72 Fantezie vs Imaginatie: prin mijlocirea fanteziei dorinta invadeaza viata si-i anuleaza exigentele; obiectul fanteziei este total dictat de dorinta care-l cauta; Imaginatia are lumea ei în care intrând pastram dimensiunea realului; Emotia se întemeiaza pe credinta, frica pe pericol, furia pe înselare: când credinta e suspendata emotiile obisnuite îsi pierd temeiul; în fantezie sentimentele sunt reale spre deosebire de imaginatie unde emotia e un raspuns la ceva imaginar, în acea lume imaginata; în viata imaginatiei apar interogari asupra a ceea ce simtim, ceea ce nu se întâmpla fiind cuprinsi de fantezie (unde suntem înfasurati de realul fantastic cerut de chiar dorinta noastra - nu interoghezi obiectul dorintei tale când iti e la îndemâna a-l folosi); in Imaginatie, obiectului i se ofera independenta si e supus cercetarii;
Aristotel: POEZIA NU POATE TOLERA IMPROBABILUL DAR POATE TOLERA IMPOSIBILUL, CU CONDITIA CA IMPOSIBILUL SA FIE CREDIBIL.
86 Preocuparea principala o unei religii este CONCENTRAREA EMOTIILOR UMANE, cu precadere a acelor emotii ce sustin comunitatea [frica?]. Concentrându-ne asupra sacrului, dam lumii umane importanta cuvenita si o experimentam pe deplin;
87 Casatoria ca legamânt dincolo de ceea ce e omul în mod normal.
89 Lumea reala, obiectiva opune rezistenta iar fantezia o înlocuieste. Fantezia reduce valoarea la pret.
90 Sentimentalismul: masca sub care fantezia îsi ascunde egoisul cinic. Pentru sentimental important nu este obiectul ci subiectul emotiei. DRAGOSTEA SENTIMENTALA E UN PRETEXT PENTRU A CONTEMPLA UN SINE INIMOS. Cel ce iubeste sentimental pretinde ca apreciaza valoarea celuilalt, dar, de fapt i-a fixat un pret. Obiectul emotiei sentimentale este, precum un obiect al fanteziei, lipsit de realitate obiectiva, docil fata de o nevoie subiectiva si lepadat brutal când lucrurile se complica. Obiectului iubirii sentimentale nu i se garanteaza nicio siguranta si va fi repede înlocuit în afectunea celui ce-l iubeste atunci când scenariul o cere. Sentimentalismul ne mistuie energiile emotionale, si asa limitate, si ne amorteste fata de lumea altor oameni. Ne atrofiaza simpatiile distrugînd capacitatea de a simti dar si capacitatea de a da ajutor acolo unde este nevoie si de a ne asuma riscuri înalte.
93 OBIECTUL EMOTIEI SENTIMENTALE ESTE TRAS IN JOS DE SENTIMENTUL CARE IL FOLOSESTE, AJUNGE MURDAR SI DE PROST GUST IN JOCUL SCHIMBULUI. Sentimentalismul e o forma de profanare. Face trafic cu dragostea si cu virtutea. Lucrarile imaginatiei nu pot fi substitut pt religie dar ne arata CUM E SA CREZI, SA URMEZI datini, ritualuri, credinte care ne sunt straine si bizare. Imaginatia se revarsa în simpatie.
94 Cultura înalta supravietuieste religiei mama dar e ucisa de fantezie, cinism, sentimentalism; încearca sa tina în viata facând reala în imaginatie ceea ce cultura comuna facea real în lume. Se naste un spirit al repudierii ""de a face o nefacuta vietii"" DH LAWRENCE: orice drum catre spirit e sentimentalizat ca nu cumva sa para ca pretinde ceva de la noi.
100 Greseala originara a modernitatii, existenta într-o lume desvrajita, va fi anulata de TRAIREA CA SI CUM NE-AM SACRIFICA PT CEL IUBIT. Fictiuni folositoare: ca si cum acel gând ar fi adevarat; sa facem ceea ce facem ca si cum ar conta vesnic. Atunci putem crea forme potrivite nevoilor noastre sociale si morale [relativismul?].
102 Dupa moartea lui Dumnezeu euharistia pastreaza un caracter magic, folositor omului pt a-l ridica spre înaltimi!!! Un alt ca-si-cum ce ne opreste din ratacire (Parsifal); CASATORIA: RIT DE TRECERE IN COMUNITATE [BISERICA]; respingând casatoria, eroul wagnerian alege moartea, ritul de trecere în afara comunitatii; FORMA ETICA A IUBIRII E CASATORIA!!! Destinul iubirii nu e în individ ci în trib (popor);
107 Plictiseala vietii moderne este semnul unei dezordini adânci: destramarea comunitatii care asigura sensul tainelor sacre;
109 Modernismul este o privire din afara; Baudelaire: pentru a reînvia spiritul îl ofensam si se va dovedi ca este altundeva!!! THE WASTE LAND - Eliot
112 Sarcina artistului modernist: a spori puritatea cuvintelor tribului pt a rezona cu experienta noastra moderna; CRIZA MODERNITATII APARE ODATA CU PIERDEREA CREDINTEI CRESTINE (Nietzsche ,Wagner, Baudelaire). Stiinta intuneca sufletul cu fantezii neexplicând adevarurile simtirii : limbajul simtirii se corupe si se naste sentimentalismul. REAFIRMAREA DREPTEI CREDINTE PRIN REINNOIREA TRADITIEI ARTISTICE.
116 Transfigurarea locului comun este (Artur Danto) de asemenea euharistia artei moderne (Eliot vs Wagner, Joyce, Mann, Nabokov, Patrick White).
118 Zidul de eruditie ce a înconjurat cultura înalta are dublu rol: de protectie si de rit de trecere; pare o tradare a trecutului [chiar a omului]; dar pentru modernisti, tradatorul este cultura populara; KITSCHUL: fenomen religios ce încearca a deghiza pierderea credintei, umplând lumea cu emotii, moralitate, valori estetice contrafacute; pierderea credintei a infestat cultura populara dar si modernismul; traditia noului vs cliseul imprevizibilului. Cultura postmoderna: establishmentul modernist, kitschul si cultura pop: FORME PE TARMUL TIMPULUI LIBER. Patronajul Statului în promovarea establishmentului modernist, incomprehensibilii si revoltatorii; stimuleaza snobismul unei epoci în disolutie ce se vrea în pas cu vremea; Construct vs Abstract: constructul ia ca model arta nu viata, originalitatea sa e continuta în regulile producerii sale; natura intruziva a artei moderne care vrea sa izoleze orice nu e arta (decorativul, simplul) de ce e arta: colonizarea oricarei bucati de podea, tavan, etc. Tendinta duce inevitabil catre ""instalare"": anihileaza competitia si se statorniceste tocmai unde ar trebui sa fie viata. Rama creaza spatiul imaginar al operei; o pictura inramata nu are hotar; arta constructivista vine neînramata si face din orice spatiu o galerie: pare ca viata se târaste în jurul ei; arta nu mai e reflectie asupra vietii ci încearca sa o excluda.
124 DISTINCTIA DINTRE OBIECTUL ESTETIC SI RECLAMA; reclama actioneaza asupra dorintelor consumatorului nu spre credintele lui; reclama erodeaza distinctia dintre valoare si pret; reclama creaza dorinta prin împlinirea dorintei în fantezie;
VIATA ETICA E VIATA TRAITA IN TEMEIUL JUDECATII; SUB RELIGIE, SENTIMENTELE SUNT SACRALIZATE SI DEVIN MATERIAL BRUT PENTRU VITA ETICA. Kitschul reflecta îndaratnicia si nereusita nu doar de a pretui spiritul uman, cât mai ales de a împlini acele acte sacrificiale care-l creaza; H. Broch: nu arta kitsch ci KITSCHMENSCH - TIPUL UMAN CARE TRAIESTE IN ACEASTA CULTURA SI ARE NEVOIE DE EA; religia ""agiornata"" e kitsch; kitschul nu e posibil a fi înfrânt prin arta ci prin recuperarea traditiei; teama de kitsch a dus la rutinizarea modernismului. ARTA POSTMDERNISTA: KITSCH PREVENTIV!!! Dilema nu e avantgarda sau kitsch ci KITSCH SAU ""KITSCH"": kitschul râzând insolent de sine însusi (esti vinovat daca faci neintentionat kitsch nu insa daca-l produci cu program); ghilimelele postmoderniste devin generalizate si doar prezinta [noi însisi intram intre acele ghilimele]. Artistul SE PREFACE ca se ia în serios, criticii SE PREFAC ca-i judeca produsul, establishmentul modernist SE PREFACE ca i-l promoveaza; deci nu o noua forma de arta ci o pretentie elaborata de arta, o pretentie de apreciere, o pretentie de spirit critic.
133 YOOFANASIA: cultura populara racneste în jurul culturii înalte, e a tinerilor; cultura lor e foarte vizibila în lumea post-credintei; muzica nu e menita ascultarii ci auzirii sau, mai degraba, e facuta pentru a fi auzita din întâmplare: e o coloana sonora ce acompaniaza o drama; Cântaretul e proiectat ca o încarnare a unei forte de dincolo de muzica: un recrutor; CD-ul are informatii ce te introduc în lumea unei biserici, esti chemat sa te alaturi cu toata fiinta; muzica e parte a procesului prin care un individ sau un grup este totemizat; cel ce se misca pe scena este fanul însusi, eliberat din izolarea sa [karaoke sau ""îndumnezeirea"" fanului].
142 In comunitatile organice, mortul si nenascutul sunt prezente vii; riturile, ceremoniile, zeii, legendele sunt proprietatea tribului; nasterea, casatoria, moartea erau experiente colective nu individuale; ACULTURATIA (tranzitia de la materialul uman brut la membrul adult responsabil al comunitatii) era marcata de RITURI DE TRECERE; sentimentele erotice erau sublimate, casatoria era PRINCIPALUL MIJLOC DE A TRANSMITE CUNOASTEREA MORALA SI OBICEIURILE CONSTRANGERII SOCIALE [Cartarescu: unica bunavestire]; Adolescentul modern e în afara participarii la comunitate (tribala sau moderna sau urbana);
147 Lumea exhibata în cultura tinerilor e o lume de unde parintii s-au retras; aceasta cultura prezinta tineretea drept telul si împlinirea vietii, nu o faza tranzitorie catre o îndatorire matura; promoveaza experiente care pot fi asumate fara povara responsabilitatii muncii, casatoriei, cresterii copiilor;
147 Drogurile, nu ca mijloc de exaltare ci, ca mijlocul prin care exaltarea e scoasa la vânzare (a simti totusi ceva);
149 Cultura tinerilor (considerata subversiva, revolutionara) e oficiala si ferita de critica; sponsorizata de stat, noua elita pop transgreseaza normele negînd existenta vreunei transgresari.
151 Graffiti sunt vraji împotriva cuvantului scris pt a-i neutraliza puterea si pt a elibera spatiile cucerite de acesta; fiecare loc desfigurat este un loc cerut înapoi din proprietatea publica.
165 Eliot: ereticul este cel ce se înstapâneste pe un adevar si-l face adevar suprem; insista atât de mult pe adevar încât îl transforma în falsitate!!! Ereticul ste cel pentru care banalitatea e o nelegiuire (despre Foucault). Crestinismul accepta legea laica, seculara cât timp nu-si aroga status divin!
171 Derrida si deconstructivismul: lumea diavolului; a pune Nimicul in scena.
184 Teologia deconstructivista; Creatie vs iscusinta;
188 CONCLUZII: cultura înalta se întemeiaza pe religie, iar adevaratul efort al acestei culturi înalte este de a perpetua cultura comuna din care a crescut - de a o perpetua nu ca religie, ci ca arta, cu viata etica pecetluita în privirea estetica, si astfel imortalizata; CUM AR TREBUI PREDATA CULTURA? Arnold: a recomanda "" lucrurile cel mai bine gândite si cel mai bine spuse"" si a încuraja un raspuns critic la ele. Azi, cunoastem mijloacele, faptele dar nu si scopul; nu stim ce sa facem si ce sa simtim; tinerii ajung în lume fara un legamânt real din partea parintilor lor; nu au modele ale rolului de adult. SUNTEM LIBERI, TOTUSI LIBERI DOAR SA RENUNTAM LA LIBERTATEA NOASTRA PRIN LEGAMANTUL IUBIRII, IAR APOI SA RENUNTAM LA VIATA INSASI, CAND IUBIREA O CERE.

Artur Koestler - Intuneric la amiaza - note

 O carte impresionanta despre gandirea si practica bolsevica, stalinista. Un "manual" pentru cei ce vor sa priceapa cum sta treaba cu socialismul. Si cum tinta socialismului este, ineluctabil, totalitarismul comunist (si fascist!!!). Un motto: nu trebuie aratat doar tinta ci si calea caci scopul si mijloacele sunt atat de legate intre ele incat se influenteaza unul pe celalalt permanent; sunt multe cai.

Interogatoriul II, 4: sa mori în tacere sau sa te umilesti în public pentru a-ti urmari scopurile?
Arlova sacrifcata pentru ca persoana lui este mai importanta pentru Revolutie (a ramâne aici si a fi gata).
In Partid moartea nu are mister/romantism, e doar o consecinta logica: ""anihilarea fizica"" este anihilarea politica. Dar ecuatia logica e dezechilibrata de scâncete si balele ce curg din gura, de târsîirea picioarelor si lacrimile amestecate cu muci; glasul firav al ratiunii dispare.
Ivanov catre Rubasov: Gletkin nu te poate suferi pentru ca i-ai aratat gaurile din ciorapii tai.
Ivanov: modul meu de a gândi si argumenta este si al tau si te temi de ecoul din propriul suflet.
Rubasov: constiinta culpabilitatii, ""exaltarea morala"", ramânea în sfera ""fictiunii gramaticale"".
112 APAGE SATANAS: ... sacrifca mieii pentru a nu mai fi taiati, macelareste pt a aboli macelul, biciuieste oamenii pt a învata sa nu se mai lase biciuiti; constiinta este improprie Revolutiei ca si barbia dubla a liberalismului industrial si a supelor caritatii Armatei Salvarii; constiinta distruge materia cenusie; satana e slab si ascetic; proces administrativ si proces public;
Ivanov: prima porunca a comunismului: sa nu consideri lumea ca un bordel metafizic al emotiilor. Intelegere, constiinta, scârba, disperare, cainta si ispasire sunt un desfrîu respingator. A renunta la violenta si a te împaca cu tine însuti este ispita la care au cedat Spartacus, Danton, Dostoievski.
Pentru istoria omenirii ispitele Domnului sunt mai periculoase ca cele ale satanei.
Sa te vinzi pe 30 de talanti e o tranzactie cinstita dar sa te vinzi constiintei tale înseamna sa lasi lumea în parasire.
A dori sa dirijezi istoria conform predicilor duminicale este a o lasa asa cum este acum. Rubasov: procesele nerationale le experimentase abstract, fictiune gramaticala, dar erau ele mai acceptabil/ adevarate acum ca le simtea în el însusi? Prizonier al ""betiei mistice"" fiind, erai obligat a nu mai lupta împotriva???
Ce legatura au bâlbâiala lui Richard, sânii Arlovei si scâncetul lui Bogrov cu faptul ca masura a fost dreapta sau nu?!
116 Ivanov: Unul din trucurile nerationalului este ca nu participa la dialog; te ataca când esti singur, adormit, într-un decor eficace. Metodele Domnului sunt necinstite si teatrale.
Ivanov: de la inventarea locomotivei cu abur lumea e anormala iar razboiul si revolutiile sunt manifestari vizibile ale acestei anormalitati.
Daca Raskolnikov ar fi actionat la ordinul Partidului, pentru a mari fondurile necesare grevei sau unei publicatii, si nu de capul lui, atunci totul era în regula; cartea nu ar mai fi fost scrisa, dar el a avut interes personal.
Ivanov: a fost aplicata vreodata politica crestina? [Exista oare politica crestina?]
Rubasov: progresul social e incompatibil cu respectul fata de persoana umana [persoana umana vs om].
Rubasov despre CONSECVENTA REVOLUTIONARA: crime, foamete, munca fortata; divergenta de opinie se rezolva prin crima (cine are puterea decide); interesul generatiilor viitoare decide cine moare acum.
Interogatoriul 3, Jurnalul lui Rubasov: teoria scrânciobului si a diferentei între progresul tehnologic (cu economie complexa) si starea politica a poporului; a guverna într-un spatiu politic-gol.
127 Maturizarea politica a poporului: progresistul trebuie sa se lege de ea; în perioade de imaturitate politica doar demagogii revendica poporul: în aceasta perioada, radicalii au doua solutii: lovitura de stat sau moartea în tacere; a treia solutie e negarea, suprimarea propriei convingeri caci UNICA LEGE MORALA E UTILITATEA SOCIALA DECI ORICE ATITUDINE ROMANTIC-DONQUIJOTESCA ESTE O PREJUDECATA, CHESTIUNE PERSONALA (SENTIMENTE CA OBOSEALA, SCARBA SI RUSINEA TREBUIE RETEZATE); Daca Raskolnikov ucidea pentru a mari fondurile necesare grevei sau unei publicatii, la ordinul Partidului...
Celula 402: onoarea înseamna sa traiesti si sa mori pentru credinta ta.
Rubasov (capitulez!): onoarea e sa fi util fara sa fi orgolios.
Celula 402: Onoarea înseamna buna-cuviinta nu utilitate. Rubasov: Ce este buna-cuviinta? Noi am înlocuit buna-cuviinta cu ratiunea.
131 Tiranii diletanti sileau la actiune la comanda, Stalin îi învatase sa gândeasca la comanda!!! Jongleriile cu ""filosofia revolutionara"", cu teoria, erau pentru a consolida dictatura (schimbari de pozitie pentru ca cei ce puneau botu' la o pozitie sa fie anihilati prin parasirea oficiala a acesteia), atât de deprimanta ca fenomen dar care reprezenta o necesitate istorica.
Rubasov visa la tihna pe care i-ar da-o capitularea formala, exterioara.
Ce e just e aur, ce e injust e smoala; declaratiile politice trebuie sa fie colorate ca turta dulce.[Rozanov îsi permitea sa se contrazica pe el însusi]
Onoarea lui 402 si a lui Rubasov se deosebea doar prin instrumentul prin care o exprimasera batand din zid, monoclul si pince-nez-ul.
Rubasov: te poti amagi cu partea superioara a corpului dar de la stomac în jos stii.
Devotamentul pentru Nr 1: pe consideratii logice sau pe credinta oarba.
Gletkin, noua generatie: începuse sa gândeasca dupa potop, nu au traditii sau amintiri, nu au cordon ombilical; avea dreptate în felul ei; onoarea acestei generatii era sa slujeasca fara orgoliu, fara sa se crute pâna la ultima consecinta; sinuciderea ca antonimul vanitatii.
Rubasov despre Gletkin: nu întelegi ce se întâmpla dar daca ai întelege, nu ne-ai fi de folos... Bruta! Si totusi de asemenea generatie de brute avem nevoie acum...
Gletkin, noua generatie, DOAR DADEA CITIRE ACUZARII - SI ORI O CREDEA ADEVARATA ORI, CEL PUTIN, CREDIBILA!!!
141- Marturisirea, naiva, a lui Rubasov care credea ca daca se dezice de atitudinea ne-istoricista va scapa cu o mustrare (adeziunea lui la politica Partidului era rationala când de fapt i se cerea sa recunoasca INCAPACITATEA LUI NATURALA DE A STA LANGA NR 1 IN ORICE MOMENT ISTORIC)
Puterea lui Gletkin: brutalitatea corecta!!! Adevarul s-a retras cu un pas, vizibila a ramas doar ultima minciuna prin care a trebuit sa-l slujesti.
Intotdeauna trebuie sa convingi pe cineva, sa discuti, sa argumentezi cand tot ce doresti e sa dormi, sa dispari.
Gletkin: singura dovada, singurul ajutor dat Partidului e ca printr-o marturisire sa arati poporului la ce consecinte duce în mod inevitabil opozitia fata de politica Partidului: anume asasinarea Numarului 1. Credinta tare în infailibilitatea propriilor convingeri duce la genocid, cand esti conducator, sau la abuzare cand esti doar tata de familie.
154 Mentalitatea noii generatii: a plati pe loc!!!
Cel ce vrea sa se opuna unei dictaturi trebuie sa accepte razboiul civil drept o posibilitate; cine se teme de razboiul civil trebuie sa renunte la opozitie si sa accepte dictatura.
Rubasov: înfrângerea usureaza caci ridica povara responsabilitatii.
Rubasov scîrbit: Gletkin îi întinse stiloul, înca cald, din buzunar.
Adâncimile înfrângerii sunt fara fund. Ispita, consta în unicul cuvânt scris pe mormântul învinsiilor: sa dormi. Linistea, pacea, fara sulemeneala, fara pofte: muta, nu facea uz de argumente; argumentele erau de partea lui Gletkin, ispita spunea doar: MORI IN TACERE!!! Ispititorul fusese identificat: FICTIUNEA GRAMATICALA.
Herr von Z: nu poti fi crucificat decât în numele propriei credinte!
Lenin a sacrificat spatiul pentru a castiga timp!!!
166 Între fictiunea logica si faptul real nu exista mari deosebiri!!!
168 Gletkin spune ca muncitorii împuscati pentru întârzierea pontajului, taranii înfometati, etc sunt tapul ispasitor adus jertfa pentru pacatele lor!!! Sacrifici oameni pentru recuperarea timpului pe care Occidentul l-a avut pentru a se dezvolta. Adevarul este ceea ce este de folos umanitatii; neadevarul, ceea ce este daunator: unui prost îi spui ca e erou dar ca altii sunt de vina pentru greselile lui; asemenea Bisericii si noi avem dreptul a inventa simboluri folositoare pe care taranii sa le ia ca atare (caci dogmatica Bisericii nu e înteleasa de popor si nu îl ajuta cotidian; simbolurile însa da).
170 Gletkin era personificarea statului nascut de rubasovi si ivanovi, era copilul lor CALAUL LOR CRESCUT DE EI INSISI"" ERA FARA CORDON OMBILICAL, FARA FRIVOLITATE, FARA MELANCOLIE: FARA TRECUT!!!
Motivatia actiunilor lui Rubasov se numea ""mentalitate contra-revolutionara"".
In camera interogatoriului timpul statea pe loc ca apa într-un iaz în putrefactie: TIMPUL PUTREZESTE!!! Sa te odihnesti si sa dormi, sa ne alegem o capetenie si sa ne întoarcem în Egipt/ Tara Fagaduintei!!!
Jurnalul lui Rubasov: buna-credinta subiectiva nu conteaza, cel care greseste plateste, cel ce procedeaza corect va fi absolvit [ mântuirea comunistului sta în reabilitarea post-mortem în împaratia istoriei vesnice creata de Partid].
Gletkin: e nevoie de cel putin 50 ani ca lumea sa fie pregatita pentru revolutii iar noi AVEM DOAR DATORIA SA NU PIERIM (cei ce voiau revolutie mondiala la început puneau în pericol bastionul comunist, lumina lumii de mai târziu).
Internationala a fost subordonata politicii nationale.
Sarcina lui Rubasov: sa aureasca ce e just si sa smoleasca ce-i nejust: ultimul serviciu adus Partidului care trebuie SA TRAIASCA!!!
Gletkin: Partidul , dupa victoria totala, cand nimic nu va mai conta va deschide arhivele si se va vadi aceasta mascarada cu marionete pe care a trebuit sa o jucam CONFOM MANUALULUI DE ISTORIE!!! Atunci simpatia si compasiunea ce va este refuzata acum va va fi acordata nelimitat (mantuirea).
181 Rubasov: voi demonstra cum CEA MAI MICA ABATERE DE LA LINIA PARTIDULUI DUCE INEVITABIL LA ACTE BANDITESTI CONTRA-REVOLUTIONARE.
Portarul Vasili: desteptaciunea si buna-cuviinta au ajuns la cutite (Strelnikov); trebuie sa fi smecher IN VIATA altfel ajungi la puscarie ori la piciorul podului: ori te comporti cuviincios ori inteligent, amândoua nu se poate (da sa fie da, nu sa fie nu...).
Rubasov: mi-am încheiat socotelile cu istoria (nu cu viata); nu am cedat ispitei de a fi rebel si de a ma opune în tacere, vanitos si superior voua (am ales sa fiu util social marsului istoric al Partidului);
Rubasov: despre sensul suferintei; are sens doar suferinta nascuta de fatalitate biologica; cea sociala e un accident, nu are sens iar Revolutia vrea sa o topeasca (azi se chinuie si cu cea biologica); Partidul luase tot ce el îi oferise timp de 40 ani dar nu-i daduse niciun raspuns (ERA LA FEL CA IN ADOLESCENTA CAND ÎNCEPUSE AFILIEREA LUI); nici fictiunea gramaticala nu-i daduse raspunsuri, era muta; totusi existau cai de comunicare cu ea: reactii la o melodie, Pieta, etc; se declanseaza o ""vibratie"", un ""extaz"", o ""contemplatie""; METAFIZICUL DEVINE REAL DOAR IN PROXIMITATEA MORTII.
""Ce parere ai despre infinit? Daca nu ai ce sa zici, în asta consta vina ta!!!"";
""Simtul oceanic"" e contrarevolutionar, sentiment mic-burghez, fuga de responsabilitate, tradarea luptei de clasa. POATE NU E IN FIREA OMULUI SA-SI URMEZE GÂNDURILE PANA LA CONCLUZIA LOR LOGICA!!! Poate ca omul nu trebuie sa se rupa de toate si sa mearga drept la tinta (daca vezi un bolnav în drumul tau spre tinta ta, opreste si-l ajuta).
Rubasov: exista o eroare undeva în ecuatie, ba nu, în tot sistemul matematic de gândire; când se întreba ""Pentru ce mori, de fapt?"", nu gasea niciun raspuns. Greseala sistemului: scopul scuza mijloacele, navigarea fara balans etic, logica consecventa.
Poate nu e în firea omului sa navigheze fara balans!
Poate mai tarziu va aparea generatia ce va cunoaste si fatalitatea economica dar si ""simtul oceanic"".
Poate doar puritatea mijloacelor poate scuza scopul!
UN VAL VENEA DE DEPARTE SI CALATOREA CALM MAI DEPARTE: ETERNITATEA DADEA DIN UMERI.

Doctor Jivago - note necesare

Iuri Jivago: Bolile cardiovasculare, microhemoragiile cardiace, sunt boli morale, sunt bolile contemporaneitatii, ale vremurilor. Disjunctia intre vreau/ imi place si trebuie/ m-am saturat.

60: N Nikolaevici: între muritori comunicarea e nemuritoare si viata e simbolica pentru ca este semnificativa;
66 Lara: Viata te doboara nu cu tunete ci cu priviri piezise si soapte calomnioase; peste cel puternic domneste cel slab si marsav;
67: Ca sa suporti viata ai nevoie de acompaniamentul unei muzici interioare pe care nu o poti compune singur;
Vocea lui era la fel de laica ca ferestrele nedecorate înca.
N Nikolaevici: istoria e al doilea univers creat de om ca raspuns la fenomenul mortii; univers construit cu ajutorul timpului si memoriei.
Cât esti copil important este exteriorul, lumea; atentia fata de tine e începutul maturitatii.
Arta mare, veritabila este Apocalipsul Sfântului Ioan si cea care îl continua.
Iubirea feminina obisnuita simpla vs cea care are inserata în ea afectiunea materna (Lara si Pasa).
Transformarea lui Pasa Antipov, vrajirea lui.
Jurnalismul actual: grafomanismul lingvistic al inconsistentei verbale; umanitarism ziaristic; nu exista evenimente cât timp omul nu introduce în ele ceva propriu ceva din geniul sau care o mai ia si razna, ceva care sa semene a basm (Jivago).
143 (Misa Gordon) Popoarele nu mai sunt simple popoare ci popoare convertite, transformate si importanta e transformarea nu fidelitatea fata de vechile fundamente; despre evrei.
(Lara) Nu mai exista nimic, nici prieteni nici autoritati. Tinutul Zîbusino, Blajeiko-republica independenta plina de magie; nu recunoaste Guvernul Provizoriu.
Ustinia, uscata si lucida pâna la perfidie; putea sa taca ani în sir; superstitioasa.
160 (Jivago) Sa lasi balta vorbaria. Cand plinatatea sufletului face vorbele de prisos.
167 Jivago cu Lara despre viata; ea calca rufe.
Kolea Frolenko refuzând dialogul adopta un stil de a vorbi, încîlcit, întretaiat, enigmatic.
Hinz vorbeste despre patriotism, civism, despre asemenea Materii Înalte.
181, Partea V-a, 15 Gândurile lui Jivago, cele doua cercuri/ ghemotoacere ale gândurilor lui. Peste impresiile de atunci se suprapun
experientele anilor de mai târziu. Prietenii sunt mai vii în amintire decât în realitate; nu mai au propria lume, propria parere.
Conjunctura creaza o morala care nu e adevarata fata a lucrurilor. Rata si votka, unice în oras, nu sunt deloc nici rata nici votka.
N Nikolaevici: trancanitor politic si seducator social (bolsevic).
204 Jivago: când se va porni avalansa dea Domnul sa nu ne indepartam unii de altii, sa nu ne pierdem sufletele.
Revolutia este revarsarea sângelui din linia frontului în spatele lui.
A iubi cu prevedere, cu graba, din teama de a nu fi obligati a iubi mai intens mai târziu.
Monstruosul colos al viitorului.
Tarasiuk: de orice s-ar apuca, se pasioneaza. Lucrurile marete sunt atât de nelalocul locul lor, atât de inoportune. Ca un om sarac cu duhul, nu cauta legaturile dintre lucruri, accepta totul, nu-si amintea de nimic, nu se mira de nimic.
Evgraf: pentru un an, doi sa parasim orasele mari si ""sa stam pe pamânt"". Marinarul are ochi priceput si revolverul în mâna.
Iuri: de ce sa stiu si sa-mi fac sânge rau pentru toate? Realitatea a fost bagata în sperieti si se ascunde. Pe cine sa ma mai bazez în viata, pe cine sa mai ascult?
Iuri: alcatuim o singura lume, deosebindu-ne între noi prin gradul de întelegere. Trebuie sa ne întelegem din timp cum sa ne comportam în anumite situatii, cum sa nu rosim unul pentru altul si sa nu aruncam unul asupra altuia pete de rusine.
Sa vegetam searbad dupa modelul timpurilor noi, nu refacem sau marim proprietati ci le spulberam. Harul imitarii, toti imitam pe cineva!!!
275 Strelnikov: trecu calm peste acest amanunt, deoarece nu se temea de nimic [detaliile sunt apanajul fricosilor?!]. Intelectului lui, de savant, îi lipsea harul neprevazutului. Previziuni logice vs descoperiri surprinzatoare. Principialitatea intelectului are nevoie de lipsa de principii a inimii, care nu cunoaste cazuri generale ci doar particulare. Inima e mareata pentru ca face lucruri mici. 
Nu ai dreptate simplificînd ordinea lumii; devii judecator între viata si ceea ce o ""denatureaza"", devii un aparator al vietii o vei razbuna (reforma gnostica protestanta). Fara el (Samdeviatov) demult am fi dat ortul popii.
Orasean schimnic, cafea, tutun VS nevoie franca si sanatate de fier (doua narcotice diferite?!). Oamenii nu cred în eficienta sfaturilor neplatite, gratuite; schimbul în mana creaza obligatie morala, plata sistemic-socialista creaza ""liniste existentiala"" [mita e morala însa e antisociala!!!]. ARTA, o parte tainica si ascunsa a continutului, nu lucrarea-în-sine. Operele vorbesc prin teme, situatii, subiecte, eroi dar cel mai puternic prin prezenta artei continute în ele.
Faust savant - pasul înainte în stiinta se face prin respingerea predecesorilor.
Faust artist- în arta pasul înainte se face prin atractia si iubirea fata de trecut (imitare, continuare, adorare).
Partea a IX-a, cap 7: Puskin, Cehov vs Gogol, Tolstoi, Dostoievski. Forta tainica nestiuta, eroul simbolic de care are nevoie orice biografie pentru a se împlini. Apartenenta la un anume tip de om înseamna sfarsitul omului; e bine când cineva îti înseala asteptarile (Calin). Eliberat de povara propriei imagini deti deja un graunte de nemurire.
Strelnikov trezeste simpatia prin faptul ca nu are nicio sansa.
324 Si Revolutia trebuie sa aiba limite; comunistilor nu le trebuie mâncare daca le dai ceva de dimensiunile pamîntului de rezolvat. Pentru ei TRANZITIA E UN SCOP IN SINE. VESNICA PREGATIRE: datorata absentei calitatilor preexistente, lipsei vocatiei. Omul se naste sa traiasca nu sa se pregateasca pentru viata (natura feminina vs revolutionar feminin).
Lara: numai în cartile proaste oamenii se împart în doua tabere; în realitate se amesteca.
Compatimirea cerebrala lasa o zgura nesincera, neplacuta.
Cap 15: Lara despre evrei: neputinta lor de a se depasi pe ei însisi de a renunta la ei pentru a se pierde în ceilalti?!
Suferinta lui Jivago-adulterinul: drepturile si necesitatile sentimentului, dragostea libera, florile placerii sunt ale semizeilor, supraoamenilor ce cer avantaje si privilegii. S-a dus tot luciul de a ramas doar drojdia avocatimii si jidanimii care mesteca vorbe si meliteaza în pustiu.
Iubirea pierduta, anii de aur, nu se momesc cu sampanie si urari de bine ci carând bolovani, mutand muntii, rascolind pamântul.
Galuzina: fugind dupa cultura am vrut sa devenim oraseni, n-am reusit; am parasit un liman si nu am ajuns la altul; napasta e în orase.
CAND NI SE TAIE CAPUL INSFACAM CACIULA SA NU NE-O FURE CINEVA.
Trufia politica starpeste viul, omenescul. A fi în libertate si a nu profita de ea este ca un prizonierat; catusele exista. Interesele revolutiei si existenta sistemului solar sunt identice pentru un socialist ca Liveri.
Iuri, despre revolutionari: admit ca sunteti lumina calauzitoare si eliberatorii Rusiei, ca fara voi ea ar fi pierit cufundata în mizerie si ignoranta, si totusi n-aveti decât sa va duceti la dracu'!
Partea XII, 7: descântecele doftoroaiei.
Ce bine era sa înceteze sa mai fie activ, sa renunte la munca în favoarea naturii, sa nu mai produca; sa devina un obiect în mâinile ei milostive, splendide, creatoare de frumusete! Ceea ce îi e fatal de tipic omului contemporan: entuziasmul artificial, vioiciunea tipatoare si acea mortala lipsa de avânt propovaduita de elita stiintelor si artelor pentru ca ""geniul"" sa ramâna o raritate operant-procustiana. Clipele de patima erau momente de revelatie si descoperire a ineditului în viata si lume.
Lara: pentru a putea vedea trebuie ca IMAGINATIA SA-TI FIE NEATINSA (pacatul afecteaza imaginatia) IAR CAPACITATEA DE RECEPTARE SA-TI RAMANA INTACTA!!! [Societatea nu strica omul ci îi perverteste instrumentele de operare nascând imaginarii-Biserica prin propovaduirea SMERENIEI SI A SARACIEI CU DUHUL are ac de cojocul lui STIU EU CUM E CU VIATA]! Amprenta straina, vulgarizatoare primita în tinerete devine filtrul prin care privim când ne traim viata matura!!! Metanoia, nasterea din nou asta este?! O NOUA VIATA!!! Iar in fata lumii pe care tocmai ai parasit-o prin nastere DEVII UN MIEL DUS LA TAIERE; nu te opui lumii depasite cu instrumentele ei ci cu ale noii tale lumi; Biserica nu e opusa lumii ci e împlinirea ei, salvarea ei din ""stadiul de caldare"".
Partea XIII,13 Fata vie, de om, a lui Strelnikov devenise IMAGINEA IDEII LUI!!!
Destramarea familiilor nu tine de om, de iubire sau neiubire ci de cotidian, de distrugerea a ceea ce este orânduit si tine de cuibul omenesc; firescul a fost distrus; natura este tinta educarii, progresului ideatic-reformist; a ramas doar forta sinceritatii goale, despuiate care nazuia la sinceritatea de alaturi, si ea goala,despuiata si singuratica.
Lara si Iuri, primii oameni [A REUSI SA NU FI PRIMUL OM! SA STI NU SA BAJBAI, SA AI CU CE SA-TI ACOPERI GOLICIUNEA, NIMICUL CARE E INTRINSEC IN TINE].
14 Lara: de ce s-a distrus fericirea casniciei cu Pasa Antipov? Crima devenita din fapt divers un fapt natural?! Minciuna care a dus la pierderea încrederii în pretul parerii proprii. Dominatia frazei si credinta ca nu mai trebuie sa traiesti dupa propriul simt moral ci dupa principii straine; sa repeti lucruri venite violent din afara. Spontaneitatea strivita de subiecte de importanta universala. Disensiunile cu istoria transpuse asupra propriei persoane: omul în carapace.
16 Etapele noii puteri (Lara): 1. Triumful ratiunii, spiritul critic, lupta cu prejudecatile; 2. Au câstig de cauza fortele tenebroase ale ""infiltratilor"", falsilor acoliti; apar suspiciunea, turnatoria, intriga, ura.
17 Lara cu Sima Tunteva, Iuri asculta: cele doua parti ale omului, Dumnezeu si opera omului; vechimea vechiului în fata noutatii noului si liturghisirea amândurora. Evanghelia vrea sa cladeasca viata împotriva oricaror constrângeri. Cantitatea, constrângerea, turma, conducatorii, popoarele au disparut: PERSOANA SE NASTE, FIUL, BISERICA. Adam a vrut sa devina om si a gresit; Dumnezeu e om, pâna la Dumnezeu pe Adam o sa-l înalte.
Socialismul va dainui, va face lucruri mari însa VIATA, FERICIREA... nu exista pe acolo.
Declamarea conducatorilor si a popoarelor ne duce în Vechiul Testament [precrestinism sau prin-preajma-crestinismului].
Tonia: pedeapsa neiubirii, neiubirea e omucidere [iadul femeii]. Tonia simplifica viata si cauta iesirea cea buna, Lara complica viata si abate din drum.
Iuri cu Komarovski: niciodata nu am încercat sa conving pe cineva sau sa-mi impun vointa. A lua un proiect drept un act DEJA dus la îndeplinire.
Lara la Varîkino: ne autobiciuim cu zel ca sa nu ne dam seama ca asta nu-i viata, ci o punere în scena, o comedie cu papusi. As munci fericita daca as sti ca toate astea ar duce undeva. Tu, Iuri, ai dreptul sa te îndoiesti, sa eziti dar faptele mele trebuiesa fie consecvente si logice. Tine-ma din scurt, sunt sclava care te iubeste si nu trebuie sa gândeasca nimic. DARUL IUBIRII E CA ORICE DAR INSA FARA BINECUVANTARE...DINCOLO DE ECHIVALENTA FIINTEI EXISTA O FORTA A NATURII  ARBITRARA, DISTRUGATOARE, OSTILA LINISTII CASNICE.
Iuri: zvarcolirea asta smintita (bejenia) e spiritul vremurilor.
Partea XIV, 6: Iuri lucreaza; limbajul începe sa gândeasca singur, sa exprime fiinta poetului. Poetul e pretextul si punctul de sprijin de care are nevoie Poezia [sa te pregatesti sa devi pâlnie]. Triumfatoarea curatenie a existentei!!!
Inactivitatea oboselii transforma totul. Originalitate atenuata si discreta, ascunsa sub forma; limbaj ponderat lipsit de ostentatie care sa-i permita cititorului sa-si asume continutul fara a baga de seama în ce fel si-l asuma; stil imperceptibil, gângurit. Ecoul sugestiilor venite din discretia interioara.
14 Istoria qua padure, qua regn vegetal: Tolstoi e incomplet; nimeni nu face istoria, ea nu se vede cum nu se vede cresterea ierbii; razboiul, conducatorii sunt excitantii istoriei; revolutia schimba, apoi spiritul de plafonare este idolatrizat secole de-a rândul. ARTA SERVESTE FRUMOSUL, FRUMUSETEA ESTE FERICIREA DE A POSEDA FORMA, FORMA ESTE CHEIA ORGANICA A EXISTENTEI, FORMA CE TREBUIE SA AIBA TOT CE ESTE VIU CA SA EXISTE, SI, ASTFEL, ARTA, SI CEA TRAGICA, ESTE O NARATIUNE DESPRE FERICIREA EXISTENTEI.
16 Strelnikov flecarea la nesfârsit; Boala revolutiei, sminteala, taina împovaratoare: toti se simteau vinovati, criminali, patima autocondamnarii facea ravagii, orgii; furia autodemascarii, reevaluarea;
17 Strelnikov despre Revolutie. Parea ca Dumnezeu salasluieste în padure iar pe câmp serpuieste surâsul batjocuritor al diavolului.
Vasea despre vorbirea plastica a lui Iuri: e vocea neadevarului condamnat care-si constientizeaza slabiciunea si de aceea e evaziva. Omul neliber isi idealizeaza nelibertatea; iezuitii au mizat pe lucrul acesta?! Iuri detesta misticismul politic al intelectualitatii sovietice, al elitei, ""plafonul spiritual al epocii"". Microhemoragiile cardiace sunt o boala contemporana de natura morala; ni se pretinde o duplicitate permanenta, transformata în sistem, sa te comporti altfel decât simti.
15 Dragostea lor ca PARTICIPARE LA FRUMUSETEA INTREGULUI SPECTACOL, LA UNIVERSUL INTREG; DRAGOSTEA LOR A PLACUT MAI MULT CELORLALTI (ERA NECESARA LUMII, INTREGULUI FACEA PARTE DIN CREATIA CONTINUA)[ spuneam eu odata cât de rau îmi pare ca mor, nu pentru mine ci pentru ce pierde lumea asta prin disparitia mea]; nu, omul nu este superior restului; falsa colectivitate transformata în politica e primitivism. Razboiul a fost o binefacere fata de domnia inumana a scornelii pentru ca a adus usurarea, a limitat FORTA VRAJITOREASCA A LITEREI MOARTE. Prevestirea libertatii este singurul continut istoric (al anilor postbelici).

cinism socialist

Un nou articol pe CriticAtac. Un artist, István Szakáts, fondator AltArt, membru GAS.
Arta, reprezentativitate, actiune social-estetica. Afise, imaginar social vibrant plin de energie tinereasca constienta (?). Gramsci peste tot. 
De ce cinism?
Bancul preferat al artistului, el zice: " Ce și-a dat seama bade Ion după 50 ani de pârnaie? Că nu el e închis, ci ușa."
In rest, toate bune. Socialismul se misca bine. Conform statelor de plata.

Tocqueville, Despre Democratie in America - NOTE

Am reusit sa termin capodopera. Cartea unui geniu. Profetiile lui zdrobesc certitudinile noastre. Nu e vorba despre democratia din America (cum se tot crede) ci despre democratie, in America (putea fi despre apa potabila cand era el in America). Nu am mai subliniat pasaje desi unele sunt cutremuratoare prin precizia lor. Poate ca ceea ce este de retinut din aceasta apocalipsa sunt indicarea pericolelor ce ne pandesc si remediile pentru a le depasi. Desi e optimist (cam ca Pavel cu evreii lui) nota realista (pesimista) se simte in pagini intregi. Sfarsitul omului vine, vine si nu doar in Bucuresti. Spunea Bernanos: cade crestinismul, crapa Europa. Nu cred. Spune Tocqueville: cade credinta, crapa omul. Asta o cred (simt pe pielea mea).
In rest numai de bine, m-am impiedicat acum de Moshe Idel (i-am citit lucrarea cu Scari, stalpi, linii. Ascensiuni la cer). M-am incumetat sa intru in "Fiul lui Dumnezeu si mistica evreiasca". Horror. Rupe masa. Sper sa o sfarsesc. Am ajuns ca Woody Allen cu frica lui ca moare si nu apuca sa citeasca MobyDick.

Am notele pentru ambele volume.
Volumul I
Volumul II

Europa socialistilor, DREYFUS Michel - note

Continui sa public note dupa cartile pe care le citesc. Acum urmeaza o istorie a socialismului, circa 100 ani, scrisa de Michel DREYFUS.  
Din cuprins:
- Catre un progres nedefinit al fiintei umane;
- Ruptura provocata de Primul Razboi Mondial;
- Un colos cu picioare de lut;
- Reconstructia Internationalei;
- Traversarea desertului;
- Reinnoirea socialismului european.
Se poate citi repede. Sunt lucruri interesante de aflat. Am impresia ca suntem total nestiutori fata de acest subiect, socialismul. Ce este, ce se vrea si ce a ajuns in zilele noastre.

NOTELE mele 

31 Internationala a II-a voteaza creditele de razboi în august 1914 desi la Basel 1912 declarase ca se opune razboiului - realitatile nationale trec înaintea celor internationaliste;
32 Internationala I, dupa esecul Comunei din Paris, se divizeaza în 2 directii: anarhisti vs marxisti (Malatesta, Bakunin, Kropotkin, Nieuwenhuis);
33 Engels: proletariatul poate ajunge pasnic la putere cu vremea (numarul si importanta va creste);
33 In 1880 numeroase curente în miscarea muncitoreasca: fabiani, sindicalisti, posibilisti, blanquisti, socialisti integrali umaniisti (de catedra);
35 Iulie 1889 Paris, doua congrese muncitoresti rivale: posibilisti vs marxisti - nasterea Internationalei a II-a;
36 Al IV-lea Congres al Int-II: anarhistii sunt exclusi si lupta politica devine arma revolutionara; 1919 - Federatia Sindicala Internationala;
37 Numerosi sindicalisti se apropie de anarhisti ceea ce naste o autonomie a sindicalismului în unele tari;
37 In 1900 apare Biroul Socialist Internat (BSI); BSI va deveni locul de întâlnire al marilor voci socialiste; apar organizatii specifice: de tineret (H de Man), de femei (C Zetkin); Internat II are aparat propriu cu care opereaza politic;
38 Geografia socialismului european;
40 Consolidarea SPD în Germania îl face pe Bismarck sa propuna o politica de ""protectie a muncitorilor""; prapastie între discursul marxist revolutionar si practica cotidiana (birocratie); criza (razboiul) consolideaza-împietreste partidul ceea ce duce la ""falimentul"" din 1914;
41 In Austro-Ungaria chestiunea nationalitatilor face ca Partidul Socialist Austriac sa fie ""mica Internationala"";
44 In Tarile de Jos domina anarhismul (Nieuwenhuis, fost pastor luteran);
46 Partidul Muncitoresc Belgian- nesocialist indiferent fata de teorie si marxism; POB devine contra-societate, case ale poporului (cooperative - Gand, Bruxelles); etica socialista, educatia muncitorului;
46 Socialismul belgian, un socialism etic, reformist;
47 Socialismul britanic, un socialism dezinteresat de transformarea societatii dupa un plan prestabilit; Fabian Society e opusa marxismului;
48 In Marea Britanie difuzia marxismului întâlneste o separatie clara intre miscarea politica si cea sindicala;
48 Franta, primul congres muncitoresc adevarat la Marsilia 1879 - optiune liberala nu marxista;
49 Lucien Herr: educatia muncitorului vs propaganda (Partidul Socialist Muncitoresc Revolutionar); agentul difuzarii marxismului in Franta e Partidul Muncitoresc Francez (Guesde) - favorizeaza dezvoltarea colectivismului în socialismul francez (în Nordul industrial);
50 Blanquisti, democratie directa;
50 ""împrejurarile exceptionale"" permit încalcarea principiului luptei de clasa care interzice ca un socialist sa participe într-un guvern burghez (1899 congres la Japy); 1899 A. Millerand ministru al comertului;
51 Jean Jaures, socialismul însemna pt el triumful si extinderea idealurilor Revolutiei Franceze;
51 Carta de Amiens 1906 sindicalismul revolutionar se delimiteaza de socialismul francez;
52 Socialismul în Italia;
54 Rusia, bakunista la inceputuri; Plehanov;
54 PMSDR in 1898 Minsk; Londra 1903, al II lea congres - mensevici vs bolsevici;
55 Bolsevici vor un partid autoritar si centralizat iar mensevicii îl vor deschis simpatizantilor;
56 Internationala II se confrunta cu problema Agrara si cu Nationalitatile si Nationalismul, probleme grele pt socialism;
57 La Congresul din Zurich 1893 o Comisie agrara gândeste metodele de penetrare în taranime;
58 Internationala s-a preocupat nu doar de muncitori ci si de taranime;
58 Ziare cu specific taranesc apar în sfârsitul sec XIX; danezii, olandezii, francezii vor împartirea pamântului iar românii, italieni, croati, rusi vor cooperativizare;
59 Internat II: 3 perioade distincte: A. pâna în 1895 socialismul credea în prabusirea capitalismului prin revolutie violenta spontana; B. dupa 1896 ideea dispare, capitalismul prospera; E Bernstein prezinta socialismul ca pe o exigenta morala si etica si condamna catastrofismul lui Marx caci dezvoltarea capitalismului va atenua situatia proletariatului; colaborare cu burghezia progresista, reforme succesive, nu finalul ci miscarea;
60 Combatut în SPD de Rosa Luxemburg;
61 In Franta revizionismul cere apropierea de republicanii propagandisti;
62 George Sorel revizionist combate dreyfusismul îndepartându-se de muncitori (fascism?);
62 Rusia, marxism legal - revolutia si dictatura proletara abandonate, pastrata doar credinta marxista în dezvoltarea capitalismului si urmarile acestei dezvoltari; dezvoltarea burgheziei va duce la o revolutie democratica care va anihila revolutia proletara, marxism tolerat de tarism;
63 Economistii, directia analizei economice; lupta pt îmbunatatirea situatiei economice a proletariatului dar împotriva autonomiei politice (Lenin spumega);
63 Revizionismul combate marxismul ortodox;
64 Revizionismul îsi arata limitele, 1907-'08 represiuni în Franta;
64 Revizuirea stângii Internat II, CRIZA RATIONALISMULUI, ideea progresului infinit în stiinta, tehnica, viata sociala (idealurile Iluministe); nationalismul devine prezent pe fondul crizei rationalismului iar sindicalismul revolutionar se adapteaza;
66 Sinteza national-social (Sorel); prefigureaza fascismul; C. A treia faza a Internat II, din 1905: evenimentele din Rusia reînvie speranta unei posibile revolutii, deci socialismul poate merge mai departe;
67 La stânga centrului Internat II (Kautsky, austro-marxism) se afla o tendinta radicala (bolsevici si luxemburghisti în dezacord cu rolul partidului si maselor în procesul revolutionar); la dreapta, revizionismul cu continuarea luptei de clasa;
67 Problema coloniala: combatere-acceptare utilitara (raspândirea ideilor socialiste)-indiferenta;
69 In 1910 ideea grevei generale si a dezertarii e abandonata si ramân lupta pt pace si folosirea haosului pt a propune alternativa;
71 In lipsa unei constiinte de sine, partidele sunt contaminate de nationalism;
71 Italia, Labriola+Sorel, natiune-proletara;
77 Sindicalismul revolutionar si anarhistii sustin razboiul;
78 Influenta nationalismului asupra miscarii muncitoresti se explica prin integrarea acestora în societatile pe care le ""combat""; internationalismul este supraapreciat;
78 Razboiul arata decalajul între discurs si practica (paradoxala mucenicie);
79 WWI integreaza miscarea muncitoreasca în societatile lor; reformism sindical;
81 Londra, 14 feb '915 - partidele socialiste invoca ""Federatia pacifista a Statelor Unite ale Europei si ale lumii"" (Vandervelde); regrupare sub un organism supranational;
82 In sept '914 excludere PSI al lui Mussolini; din Zimmerwald sept '915 Lenin vs ""social-patrioti""; Trotki s.a. are pozitie intermediara;
85 La 24aprilie1916 , Kienthal - nasterea Internat III;
85 Lenin - transformarea razboiului imperialist în razboi civil;
86 Socialistii germani care nu au votat creditele de razboi sunt exclusi din delegatia socialistilor din Reichstag si se organizeaza singuri;
86 Marea Cotitura '917-'918;
87 Germania - Partidul Social-Democrat Independent (USPD vs SPD); In Austriala fel: PACIFISTI la fel ca Sovietul din Petrograd; In '914 ostilitatea împotriva razboiului devine generala;
89 Revolutia Rusa a produs efecte negative în Franta si MareaBritanie; iesind din razboi Rusia a lasat singure tarile ce luptau cu PuterileCentrale;
89 Socialismul francez se situeaza între social-patriotism si defetismul bolsevic; socialismul englez denunta regimul Sovietic ca fiind o dictatura terorista (mensevicii si Kerenski sunt mai populari);
89 Revolutia din Octombrie este primita cu entuziasm în Italia pentru ca PSI avea o pozitie neutralista si internationalista;
90 Germania greve aprilie '917: represiuni, un milion de grevisti;
90 Pozitia socialistilor fata de tratatul Brest-Litovsk;
91 Socialistii germani sustin efortul de razboi;
91 In '918 SPD cauta sa evite o revolutie sociala si se opune abdicarii lui Wilhelm II;
91 Revolutia germana din noiembrie '918; proclamarea Republicii, guvern de socialisti majoritari si independenti;
92 Octombrie '918, Bela Kun fondeaza Republica Ungara a muncitorilor ( pâna în iulie '919);
92 La sfârsitul razboiului sentimentul national e mai puternic decât ideea revolutiei sociale; partidele socialiste sunt constrânse sa se adapteze la o situatie pe care nu au prevazut-o si la care nu au lucrat;
93 Dupa WWI regresia electorala a socialistilor e însotita de o progresie a sindicalismului în MareaBritanie si Franta;
93 Berna, feb '919, conferinta cu 102 delegati din 26 tari (POB si sovieticii refuza întâlnirea cu germanii);
94 Conferinta se arata ostila guvernului sovietic (Kautski, Branting); se doreste o delegatie de ancheta în Rusia bolsevica;
95 Se cere muncitorilor sa dezvolte institutiile democratice pt ascensiunea socialista - afirmarea legaturii socialism-democratie si delimitarea de dictatura bolsevica;
96 Internat II condamna bolsevismul dar pierde întelegerea momentului; martie 1919 nasterea formala a Internat III;
97 Internat a II-a ramâne dreapta socialismului traditional, reformista iar Kominternul ... revolutionar;
97 februarie'921- UniuneaPartidelorSocialistePentruActiuneIndependenta- opusa reformismului si revolutionarismului; SOCIALISM DE STANGA, UPSAI respinge parlamentarismul (InternatII) si metodele bolsevice (Kominternul);
98 UPSAI: front proletar împotriva capitalismului si imperialismului în fiecare tara si international;
98 Socialistii de stânga doresc cucerirea puterii politice si economice prin lupta revolutionara de clasa, sfidînd ""nerabdarea naiva"" a Moscovei si ""sceptica lipsa de încredere"" a Genevei; UPSAI fuzioneaza cu Internat II în '23 si va disparea facând loc Internationalei Socialiste a Muncii;
107 Chestiunile doctrinale tin de discursul stângii socialiste iar marile decizii politice sunt apanajul dreptei socialiste;
107 Socialismul dupa '20;
107 Partidul Laburist dupa razboi: centralizat, creste; S Webb ""noua ordine a societatii"", iunie '918; se abandoneaza pragmatismul în favoarea unui socialism mai sustinut;
108 Socialismul în Nord; Suedia- 1921 ajunge la putere; '24 în Danemarca (comunism ramâne marginal); Norvegia- DNA se raliaza Internat III;
110 Germania, SPD face totul pt a stopa o eventuala revolutie de tip bolsevic; se aliaza cu conservatorii, participa la represiune împotriva miscarii comuniste si e considerat responsabil de asasinarea lui Liebknecht si Luxemburg; PC devine puternic; Austria, social-democratii controleaza tara - Otto Bauer: socializarea graduala a mijloacelor de productie; violenta defensiva;
112 Socialismul austriac împrospateaza Internat II si unitatea muncitoreasca se mentine! cu schisme majore; din '28 Internat II e combatuta violent de Komintern; deschiderile Kominternului sunt respinse de ISM;
113 ISM devine o forta, F Adler, conducerea e din ""dreapta""; '928 ISM are 6 milioane;
113 SUA 15000 socialisti în PS;
114 jumatatea anilor '20: ISM 25 milioane fata de Komintern, 1700000 cu 1200000 în Uniunea Sovietica;
115 Din '25 Kominternul încearca o apropiere de ISM, caci capitalismul nu cedeaza si e nevoie de ""reformism""; cooperare cu miscarile nationaliste;
116 Apropierea Kominternului de ISM e abandonata pâna în '34;
118 Kominternul considera ISM drept social-fascista; ISM reformista, politica de asteptare si discurs marxist; discursul revolutionar si practica reformista e cauza esecului ISM;
119 Dupa WWI socialismul e la putere si se leaga de Stat; criza din '29 si fascismul releva neputinta ISM;
119 Geneva '20- afirmarea caracterului indisociabil între socialism si democratie: misiunea socialismului este desavârsirea democratiei; condamnarea bolsevismului ca dictatura a unei parti a proletariatului; în ISM pozitiile se polarizeaza: stânga vs dreapta;
121 Marsilia '25: doctrina cedeaza în fata pragmatismului vulgar partidele îsi decid directia;
121 In degringolada vechile certitudini sunt întarite de discursul marxist ortodox care are aceasta putere de a lega nelegatele (creaza unanimitate);
122 ISM se defineste pe baza unui pacifism intransigent; pacea durabila cere dezarmare prealabila totala;
122 Internationalizarea platii reparatiilor;
122 Din '22 ISM vrea colaborare cu SocietateaNatiunilor în ideea democratizarii politicului si spre o Noua Ordine Internationala; din '24 ISM se alatura Societatii Natiunilor; cuvantul de ordine: DEZARMARE (definirea agresiunii);
123 ISM se straduieste sa duca actiunile Societatii Natiunilor spre idealurile sale, internationaliste; ISM înca se confrunta cu nationalul partidelor socialiste;
123 Masele muncitoresti sunt trecute cu vederea de catre ISM care prefera actiunea diplomatica în SocNat;
123 La Bruxelles în '28 articolul ""Militarismul si dezarmarea""; ISM afirma ca dezarmarea nu poate exista decât în socialism;
124 Elaborarea unei ordini economice internationale intreprindere a ISM în legatura cu Federatia sindicala internationala: aceasta ordine economica internationala ar putea depasi antagonismele nationale si cadrul restrâns al protectionismului; CONDITII- 1. reducerea obstacolelor din calea comertului mondial; 2. egalizarea conditiilor de munca; 3. controlul monopolurilor; 4. crearea unui Birou Economic International;
125 Tratatul de la Locarno, oct '25 (Germania e integrata în concertul natiunilor victorioase - ISM denuntase Tratatul de la Versailles unde Germaniei i se impusese o stare); '26 Germania intra în Societatea Natiunilor care devine pâna prin '30 ceea ce i-a fost menit;
125 Pactul Briand-Kellog: Franta si SUA (apoi 60 tari) hotarasc sa nu recurga la violenta ci la negociere în cazul conflictelor;
126 ISM în fata crizei '29 si a ascensiunii lui Hitler;
127 Problema coloniala; apr '26 Comise Coloniala: decalaj discurs-practica; Politica coloniala este REA DAR BUNA (dialectica materialista poti justifica util);
128 Doua feluri de popoare colonizate: cele ce si-au depasit conditia traditionala si s-au impregnat de modernitate (pentru ele se cere eliberare de sub jugul strain fiind capabile sa progreseze singure - iar socialismul le va îndruma) si cele care trebuie protejate si educate împotriva re-caderii în primitivismul anterior colonizarii (protectie eficace pt înaintare spre democratie, adica socialism);
129 ISM vede 3 cazuri posibile: va sprijini lupta pentru independenta a popoarelor oprimate, va cere ca bastinasii sa urce în birocratia administrativa (în coloniile dezvoltate) si va cere pt acestea concesionarea terenului pt bastinasi;
130 Trebuie vegheat ca albii, exploatatori, sa nu aiba putere absoluta asupra administratiei lor (nevoia unei jurisdictii speciale);
131 Fascismul, a doua criza revizionista, socialismul de stânga;
132 ISM nu pricepe specificitatea fascismului; conceput ca forma tranzitorie de guvernamînt (în zone înapoiate economic);
131 Criza '31,o realitate nesperata si neasteptata pt fascism; someri;
134 OttoBauer, asemenea Kominternului, defineste fascismul ca pe o creatie a industriei grele germane, o recrudescenta a capitalismului furibund; ISM, tipic, face presiuni asupra tarilor capitaliste sa ajute financiar economia germana (iluzia socialismului ca economia si democratizarea rezolva problemele);
135 Congresul de la Viena se hotaraste pt o cale democratica; la stânga, exista ideea unei colaborari cu Kominternul împotriva fascismului; opozitia de stânga va genera un nou curent international socialist;
136 Biroul de la Londra (opozitie de stânga) vs Biroul de la Paris;
136 La încep anilor '30 apar sciziuni în ISM: ca program de baza, textul ILP ""Socialism in our time"": mai ofensiv si revendicativ plus un sistem national de credite; mai '32 Berlin, socialistii de stânga formeaza IAG care refuza ""gradualismul colaborarii claselor social-democrate dar si rigiditatea si psihologia comunistilor"";""revolutionari-socialisti;
137 Martie '33 PC si PS din Germania sunt dizolvate;
138 August '33 Conferinta Internationala de la Paris unde ISM arata ce trebuie facut cu fascismul; ISM doreste colaborare cu Kominternul;
139 La Paris 3 curente: stânga vrea actiune de tip bolsevic, de masa, dictatura proletara; dreapta vrea recâstigarea claselor de mijloc, actiuni democratice si refuza orice apropiere de comunism caci ""frica de comunism a aruncat clasele de mijloc spre fascism""; centrul (Adler, Bauer, Blum) e marxist ortodox si vrea revolutie dar delimitata de bolsevism si refuza subordonarea socialismului claselor de mijloc; Centrul incapabil de actiune;
144 A doua criza a revizionismului, H de Man si M Deat; apare în momentul constientizarii decalajului între discurs si practica;
146 In '27 de Man vrea sa depaseasca marxismul ortodox din ISM si POB; acuza determinismul economic si ineluctabilitatea Revolutiei ca fiind un optimism fara substanta; acuza schematismul marxismului generator de mesianism;
146 Care sunt factorii care antreneaza adeziunea maselor la socialism (desi acestea se îmburghezesc)?;
147 de Man: inferioritatea sociala a maselor muncitoare nu sta în nedreptate politica si prejudiciu economic ci pe o stare psihica; ""sensul PROFUND al socialismului este de a ajuta milioanele de oameni sa depaseasca complexul de inferioritate sociala"" (integrarea diferentelor, nu exista prostie, suntem exceptionali asa cum suntem si cât putem);
148 de Man propovaduieste unitatea reformistilor si comunistilor, Revolutia rusa e ""aparatoarea luptei pentru socialism"";
149 M Deat: cere unitatea muncitorilor si a clasei de mijloc pt ca socialismul sa ajunga la putere; Stat puternic, sindicate, cooperative; capitalismul trebuie deviat; revizionismul lui Deat este bine primit de dreapta dar ignorat de Blum; Deat: între fascism si comunism este o ""cursa de viteza""; solidaritatea internationala scade si orientarea strategica a socialismului trebuie sa vizeze cadrul national;
151 Clasele de mijloc, anticapitaliste, tind spre ideile lui Deat (spre spaima lui Blum); noiembrie '33: Deat, Marquet - Partidul Socialist al Uniunii Franceze Jean Jaures (20 mil);
152 La Congresul POB din dec '33, se adopta Planul Muncii (de Man chemat de Vandervelde la Biroul de studii sociale); ECONOMIE MIXTA cu o întarire a puterii Statului; Planul Muncii vrea solidarizarea fortelor sociale în fata capitalismului monopolist;
152 Planul Muncii ataca cauzele fascismului prin ofensiva; de Man nu propune pact politic ci vrea o alianta sociala pt a contracara tendinta favorabila fascismului în Europa; aceasta dinamica vrea sa atinga chestiunea fundamentala a socialismului - mobilurile, ratiunile subiective; PLANUL VREA SA CREEZE O MISTICA;
153 Planul entuziasmeaza sindicatele si tineretul socialist; '38 de Man devine presedintele POB;
155 Ideile planiste în Franta, '32, CGT - economie noua ce va rezolva criza si va absorbi somajul; comunistii considera Planul reformist; SFIO, Revolutia constructiva (ClaudeLevi-Strauss);
156 Planismul se distanteaza în Belgia si Franta de dinamica unitatii de actiune dintre socialisti si comunisti;
156 In '34 Kominternul coteste strategic: lupta clasa contra clasa e abandonata, nu mai ataca pe socialisti, vrea unitate de actiune;
157 Dreapta din ISM (dupa înfrângerea socialistilor austrieci, de stânga) considera în contnuare ca fascismul se sprijina pe teama claselor mijlocii fata de o actiune revolutionara de stânga si se departeaza de comunisti; considera actiunea democratica ca fiind de urmat (si pin asta apropierea de aceste clase de mijloc); '34 Sectiunile franceze ale ISM si IC se apropie spre unitatea de actiune; '33-'34 ISM: se lasa la latitudinea partidelor cum sa colaboreze cu comunistii; la nivel internatonal ISM pune punct unitatii de actiune cu IC; francezii sunt, însa, încurajati sa continue;
161 ISM si neputinta sa în razboiul din Spania, NEINTERVENTIE; Germania, Italia ajuta pe franchisti;
161 Bruxelles, ISM si FSI (sindicala) vor sa ajute clasa muncitoare spaniola agresata de fascism;
162 Frontul Popular, L. Blum, livreaza arme republicanilor IN SECRET; presa de dreapta se dezlantuie împotriva acestui ajutor; presiunile conjugate fac pe Blum sa propuna un acord de neamestec al puterilor straine în chestiunea spaniola; razboiul spaniol sa ramâna afacere interna (teama declansarii unui conflict mondial pornind de la unul regional);
164 In unanimitate cuvantul de ordine este NEINTERVENTIA, politica de pace (chiar cu Germania lui Hitler);
165 A nu deranja puterile fasciste, a refuza orice alianta cu comunistii pt a nu speria clasele de mijloc si a le arunca în bratele fascismului;
166 Ajutor material a existat însa pozitia politica a ISM a daunat republicanilor si a facilitat? victoria franchistilor;
166 Sprijinul activ acordat Spaniei ar ci însemnat apropierea de comunisti; procesele bolsevice din '36-'37 întaresc despartirea de comunism;
169 Biroul de la Londra încearca sa regrupeze extrema stânga europeana, diferita de reformisti si stalinisti (trotkistii si anarhistii ignora Biroul londonez care aduna întreaga stânga europeana);
174 Ultima reuniuniune a Biroului ISM la Bruxelles în '40; programul de ""Reconstructie a Europei"";
176 ""Nationalizarea miscarii muncitoresti"" distruge ISM; realitatea nationala a fost privilegiata fata de obligatiile internationale;
176 In Nord, cu cât partidele socialiste erau mai puternice cu atât mai mult si-au vazut de ele si de realitatile nationale , natural apropiate (în opozitie cu idealul internationalist); 1. accesul socialismului la guvernare l-a legat de national (situate la dreapta ISM); 2. Kominternul a slabit internationalismul socialist; 3. aparitia fascismului si clandestinitatea socialistilor; alte partide socialiste au colaborat cu burghezia pt stoparea fascismului;
187 In '40 de Man: POB sa se adune în partidul unic al poporului belgian, resurectie nationala;
187 Fidelitate fata de rege si prin vointa de a realiza suveranitatea Muncii; caderea democratiilor occidentale vor uni prin arme Europa si se va crea un Stat puternic care va submina clasele avute si va desfiinta somajul prin munca;
188 Pacifismul va face ca în Franta multi socialisti sa ajunga la putere în regimul Vichy;
194 Actiunea împotriva nazismului a transformat partidele socialiste din Vest spre un ""socialism mai uman"" revizuind un numar de dogme; în Vest socialistii au colaborat cu comunistii spre actiuni comune dar în Est comunismul a înghitit partidele socialiste;
196 Din '43 Partidul Laburist discrimineaza membrii germani si austrieci si cere ISM sa reprezinte DOAR pe PL si efortul de razboi britanic;
197 Grupul de la Stockholm, reactivarea unei cooperari internationale;
197 Reconstituirea Internationalei este tributara vointei PL, singurul în putere;
201 Socialismul dupa WWII: marxst, colaborare cu comunistii, democratie de tip nou; alte partide vor reformism, adaptarea capitalismului (dreapta ISM), revolutie lenta, graduala a societatii;
203 Laburistii nationalizeaza Banca Angliei, carbunele, gazul, electricitatea; asigurari, gratuitati medicale; socialism autonom fata de URSS si SUA;
210 Socialismul german trebuie sa apartina de Vest; crearea Kominformului - reorganizarea miscarii comuniste internatioale;
211 In '47 SPD e admis în conferintele socialiste internationale; de la logica de resentiment la logica politica;
215 In '48 SFIO cere tarilor vizate de P Marshall sa elaboreze o strategie comuna pt crearea Statelor Unite Democratice ale Europei; Federatie europeana sau Statele Unite Socialiste din Europa;
215 Dificultatea unei politici comune tine si de diplomatia nationalista a laburistilor; 
216 Constructia economica europeana si Uniunea Europeana în vederile socialistilor; belgienii, francezii, olandezii sunt federalisti iar elvetienii, scandinavii, britanicii tin la suveranitate;
220 Aversiunea Laburistilor pentru teorie;
220 Monet: '49-'50 perioada caracterizata de ideea europeana; Laburistii se opun planului Schumann: nu vor autoritate supranationala;
221 Razboiul din Coreea accelereaza reconstructia Internationalei;
222 G. Mollet, Copenhaga '50: sinteza între sensibilitatea crestina a Tarilor-de-jos, anticlericalismul germanilor si francezilor si refuzul marxismului la britanici si scandinavi; Carta de la Frankfurt: socialismul nu necesita o rigida conformitate de principii; convingerile marxiste sau alte metode de analiza a societatii, principiile religioase sau umanitare urmaresc acelasi scop, o cauza comuna: justitie sociala, viata mai buna, libertate, pace (democratia ISM);
223 Comunismul si capitalismul sunt condamnate formal similar însa ""democratia nu e posibila în sistemul sovietic""; IS se departeaza de Mesianismul schematic al Internat II si al ISM; ""Socialismul nu este inevitabil"";
224 IS depaseste Europa, se uita în Asia de S-E; comunismul este instrumentul noului imperialism;
224 IS se vrea înlocuitorul capitalismului european dezonorat de politica coloniala;
224 Laburistii obtin de la POB si SFIO renuntarea la internationalism; Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, apr '51; Laburistii nu participa;
225 Internationala nu are forta coercitiva, nu este o sinteza decat cmmnc al diferitelor doctrine;
230 Socialismul international devine international în mod real; Paradoxal, Vestul a fost socialist iar Estul nu, caci a fost comunist;
232 SFIO vrea constructie europeana pe motive militariste si nationaliste: frica de reînvierea nationalismului german;
233 A treia cale este declarata: nici capitalism (SUA) nici comunism (URSS); prin ameliorarea nivelului de trai tai macaroana comunistilor iar politic, diplomatic si militar, capitalistilor si imperialistilor;
234 Laburistii nu simpatizeaza ideea constructiei europene fiind interesati de imperiul britanic iar SPD se opune planului Schuman; pres SPD K Schumacher declara ca organizarea economica si politica reprezinta pe învingatori; CECA ar fi sechestrul carbunelui din Ruhr; puterea economica germana va fi deviata spre beneficiul francezilor; vasalizarea Germaniei fata de Franta si MareaBritanie, ""realitatea europeana"" un substitut al ""realitatii franceze din vechime""; nationalismul SPD arata defectul ""internationalismului socialist"";
237 Francezii, belgienii, olandezii vor Europa federativa iar englezii, germanii, scandinavii, austriecii se opun;
239 Planul Pleven: armata europeana, armata germana integrata sub un ministru al Apararii; '52 CED, armata europeana; SFIO se opune; '54 accepta, singura logica e a RazboiuluiRece;
240 Esecul CED antreneaza disparitia Comunitatii Politice Europene în '53; SFIO trece de la stânga la dreapta IS: nationalism intransigent;
241 '56 Mollet - Algeria, Sahara, Suez - Franta mare putere;
242 '58, SFIO se scindeaza- PartidulSocialistAutonom;
242 G. Mollet: expeditia Suez-ului reprezinta exemplu de solidaritate socialista;
242 Interventia Frantei si a Marii Britanii au salvat Israelul, o mica tara ce merge spre socialism, de dictatura lui Nasser (asemanat cu Hitler si Stalin);
244 SFIO neaga teroarea din Algeria pe timpul cât a fost la putere; SFIO se opune lui de Gaulle; '62, SFIO se apropie timid de PC; '57 crearea CEE si EURATOM;
247 Conditia indispensabila realizarii socialismului este consacrarea democratiei politice; socialism democratic vs comunism;
249 IS se divizeaza, fata de problema comunista, în IDEOLOGI (fermi în principii) si DIPLOMATI (ce fac diferenta între principiile comuniste, creatoare de sistem, si comunismul sovietic, cea întinat principiile traditiilor socialiste);
252 IS atenta la fiecare gest al URSS pt a nu scapa sanse de negociere; ""Cauza pacii"" primeaza; anticomunismul si antisovietismul se diferentiaza; compromis diplomatic sau confruntare cu URSS (dupa Ungaria '56);
253 Cooperare diplomatica (da) vs cooperare ideologica (nu); 256 Iulie '49Londra: IS creaza USECO un filtru pt partidele socialiste estice din exil; nu le vrea înglobate;
260 In '62 SFIO încheie alianta electorala cu PCF încalcând principiul din '48 ce refuza alianta cu comunistii; IS nu condamna; '66 Finlanda: guvern social-democrat+comunisti; 261 Conducerea si organizarea Internationalei;
270 IS trebuie numita mai degraba I social-democrata; SPD în '59 repudiaza marxismul si lupta de clasa; reformism hotarât: a fi antimarxist bazându-te pe Marx si Engels esti condamnat la sectarism (SPD luptând cu CDU);
271 SPD vrea sa se fondeze pe ""etica crestina, umanism si filosofie clasica"" (te c..i pe tine de râs); comunitatile de indivizi cu gândiri diferite devin tinta socialismului, daca urmaresc valori morale comune si teluri politice asemanatoare;
271 SPD devine atras de libera concurenta, initiativa privata si planificare atât cât e necesar (toate astea în '59);
273 Tratatul de la Roma '57, PiataComuna - CEE si EURATOM;
274 '61, SFIO în opozitie devine internationalista si vrea o Europa supranationala cerând tarilor sa cedeze din suveranitate;
277 Pittermann, presedintele IS, se apropie de comunisti;
279 B. Kreisky, SPÖ; un nou internationalism- lumea a treia;
279 IS se delimiteaza de Miscarile '68 (extrema stânga comunista);
280 SDS, ramura studenteasca a SPD, se departeaza de acesta dupa reformarea sa;
282 Dupa '68, stânga franceza se deosebeste de socialism si social-democratie; noul PartidSocialist în '71 are un program comun cu PC;
283 Desi social-democratia e slaba în comparatie cu extrema stânga si comunismul, ea va conduce dupa '70;
286 Transformarea socialismului începând cu anii '70 se explica prin modificarea raporturilor internationale; în functie de schimbarile unor linii de forta în politica internationala, socialismul reactioneaza; asta îl întareste;
289 1. Din '73 prioritara devine Europa sociala (nu cea politica); justitie sociala înaintea integrarii europene; astfel, dezacordurile politice trec în fundal (o viclenie);
290 2. Comunismul si socialismul: din anii'80 partidele comuniste din Vest intra în declin (preludiul lui '89?!);
291 Din începutul anilor '70 anticomunismul se înmoaie;
291 W. Brandt, ""die Ostpolitk"", apropiere de partidele comuniste si remuscari ale acestora dupa Cehoslovacia '68; mijlocul anilor '70, PC francez se opune URSS si apara un ""eurocomunism"" ce va disparea prin '79;
293 Partidele comuniste intra în declin: PCI devine în '91 Partidul Democratic de Stânga; în Finlanda PC dispare în mai '90;
294 3. Modelul democratic, a treia cale(noncapitalism, noncomunism) pare succesul socialismului;
296 Din '72 Nordul socialist se remarca viguros; IS devine miscare internationala- W. Brandt presedinte;
300 Lumea a Treia a privit spre URSS si China nu spre IS;
300 Intelectualii de stânga au avut bucurii la Revolutia culturala din China, Cuba, Vietnam; IS se implica pt a contracara influenta comunista;
302 Dim. sociala depaseste integrarea politica (conservatorismul domina);
304 Modelul Keynes începe sa faca istorie (proasta desigur);
304 In '81 la putere, socialistii francezi relanseaza economia prin consum; parasesc cu regret acest mecanism pt politica riguroasa;

Soljenitin - Rusia sub avalansa - note

8 Produci mai putin, paguba e mai mica;

33 Legea PL 86-90 din '59 în care Congresul american instituie notiunea de natiune oprimata de comunism: Rusia nu figureaza deci dusmanul e ea nu comunismul;
34 Radio Svoboda a fost moderat cu comunismul dar agresiv fata de cultura si spiritul rusesc; chiar dupa sfârsitul Razboiului Rece acest radio a fost finantat; emisiuni de coloratura ideologica si politica cu-pline de sfaturi electorale; pro-cecen;
34 SUA, prin Bush în 1991, încurajeaza desprinderea Ucrainei;
38 Nu-ti tratezi boala cu sanatatea altuia;
47 Ceata unor valori inchipuite;
48 Teoria euroasianismului: Rusia trebuie sa se dezvolte spre Asia( o teorie din 1920 în rândul emigratiei ruse, SMENOVEHOVISM);
49 A rezista în istorie: urmând propriul drum greu al devenirii cu îndelungata evolutie a statalitatii, a culturii, a credintei;
49 China,India,Japonia,Rusia - aici e de lucru;
50 Reusita economica a Chinei: întreprinderi legate de AUTOADMINISTRATIA LOCALA;
50 Sa nu ne închipuim ca suprapopularea planetei va tolera la infinit spatiile rusesti neexploatate;
52-53 Discursuri ale lui Soljenitîn întrerupte de televiziunea centrala;
55 Ce uneste puterea si opozitia?! Nevoia de a fi reales, asa ca miscarile trebuie sa fie lente pentru a nu rasturna barca; în plus politicienii depind direct de locul înalt caci e mai usor a face ascultare partidica decat ascultare duhovniceasca(a harului din tine);
55 Mediu spiritual pietrificat;
56 Opinia poporului;
60 Puterea nu e un privilegiu ci o SLUJIRE care cere sacrificiu si abnegatie;
64 Un lat solid pe grumazul poporului: întelegerea între nomenclatura si opozitie;
69 Binele primit este acceptat ca ceva ce se cuvine, raul alimenteaza ranchiuna;
69-70 La marginile tarii au fost deportatii, chiaburii, oamenii buni, profesionistii, ei au ramas afara la împarteala noilor granite;
71 Chinul rusilor ce s-au trezit peste noapte în alta tara;
77 Întoarcerea în Rusia a refugiatilor din ex-republici;
80 Refugiatilor rusii fosti stramutati li s-a interzis libera circulatie, aveau restrictii, în schimb strainii cu bani reuseau sa locuiasca unde doreau si sa faca comert liber;
81 Cei nou veniti nu se concentreaza în productie ci in servicii, comert;
82 Migrantii se stabilesc în Rusia fara oprelisti fara o minima igiena sociala (onoarea internationalista);
84 Panslavismul a fost peste puterile Rusiei;
84 A trai mai bine înseamna a avea mai multi cârnati?!
85 Conducerea Ucrainei dornica sa existe ""pericolul razboiului cu Rusia"" pentru a naste în tara sentimentul national foarte difuz; chiar si pretul gazelor e un motiv bun pentru a striga, razboi!
86 Legea americana 86-90, ""Despre popoarele oprimate"" (în care nu se vorbeste de poporul rus) a fost bagata în Congres de nationalistii ucraineni prin L.Dobrianski;
86 In 1992 nationalistii ucraineni sarbatoresc deschis la Lvov jubileul diviziei SS ""Galitia"" fara ca SUA sa ia atitudine;
87 Parvus în 1915: dezmembrarea Rusiei prin folosirea nationalismului ucrainean;
88 Limba rusa persecutata în Ucraina;
89 UNSO - militantii nationalisti ucraineni au luptat alaturi de ceceni; crâmlenii au votat 80% pt independenta Crimeei;
92 In Razboiul Civil cecenii i-au sprijinit pe bolsevici, macelarindu-ui pe cazaci; despre teritoriul Ceceniei;
100 SATUL: comasarea colhozurilor (Hrusciov) si lichidarea ""satelor lipsite de perspective"" (Brejnev) ce a dus la parasirea vastelor terenuri agricole din RusiaCentrala;
101 Sa se creeze de urgenta categoria fermierilor (slogan) - si omul se indatoreaza ( ca si cu fondurile UE cand lucrezi pt un timp ce se schimba continuu);
103 In Rusia prerevolutionara ca si în Olanda exista cooperative agricole;
104 Indiferenta fata de productia agricola are sora marele interes pt legislatia vânzarii/ rechizitionarii pamântului;
125 Constiinta imperiala nu a existat în popor ci în functionari si conducere;
126 Rusii acceptau usor in viata lor pe straini iar asta a dat tenta imperialismului ca esenta a rusilor (dupa catastrofa 2011 din Japonia Rusia a chemat-o sa se stabileasca in marile spatii rusesti);
130 Lenin a adus ideea organizarii federative a Rusiei; federatia popoarelor a fost declarata pornind de la o Rusie unita (înainte federatiile apareau benevol din necesitati reale);
132 Selectia nationala etnica este contrara democratiei; sec XX- statalitatile se largesc iar constiintele nationale se manifesta fractionat (o natiune mica nu poate exista ca stat national);
133 Presedintele Rusiei în 1996-vreau sa am mai putina putere, sa o transmit jos;
135 Cât e mult trebuie sa prevaleze principiul national (local) în structura generala a Statului? De la Lenin s-a introdus în Rusia principiul ""autonomiilor national-teritoriale"" (o natiune are dreptul de a controla o parte a tarii);
136 O natiune poate controla doar teritoriul în care constituie majoritatea;
138 Entitatile autonome trebuie sa tina cont de exigentele comune ale Statului întreg;
147 Incepând cu 1923 entitatilor nationale autonome le-au fost date, atasate noi judete si plase în întregime rusesti pentru a disloca ""sovinismul, mai periculos ca nationalismul burghez""; dar cu viclenie Lenin a scos rusii din aparatul administrativ (occidentul crede ca Lenin a urmarit rusificarea teritoriilor);
148 Lunacearki împotriva patriotismului în educatia si formarea omului comunist;
148 Trotki, sub aparenta lui Kalinin, haituieste Biserica; constiinta nationala rusa a fost reprimata cu duritate( era concurentul politic al bolsevismului);
149 La mijlocul anilor '30 (dupa macelarirea rusilor in lupta împotriva constiintei nationale), Stalin realizeaza ca în noul razboi nu va reusi folosindu-se de ideologia kominternista fara elanul national rusesc; apar apelurile la Patriotism (nu sovietic ci rusesc); salvînd lumea si Rusia a salvat si comunismul si pe Stalin; apoi se restabilesc si principiile international-comunismului ( pentru orice eventualitate);
150 Eroismul poporului rus în WWII e o enigma: de ce si-a dat viata pentru a trai viata aspra a socialismului (unii stiau si viata pre-revolutionara); K. Leontiev: virtutile rusilor sporesc sub oprimare (crestinii cresc asa); sau setea de a-si desdoi spinarea, de a fi drept în singurul loc în care lupta e dreapta;
151 Stalin spre sfârsit, înfumurare nationala: rusii au descoperit totul - nu din rautate ci prost gust si lipsa de masura; în schimb Hrusciov si-a dovedit leninismul mai clar (bolsevic-internationalist, împarte teritorii altor natiuni), terorizeaza Biserica desi era lipsita de reactie;
152 Sub Hrusciov patriotismul rus devine patriotism sovietic general; linia e continuata de Brejnev care declara ""natiunea sovietica"", un singur popor sovietic;
152 In '72 Iakovlev scrie articolul despre pericolul nationalismului rusesc iar Andropov în '81 da un raport strict-secret atentionând despre pericolul unei miscari opozante regimului ce se sprijina pe ideile rusismului;
152 Nationalistii rusi capitulasera în fata ucigasilor;
154 In epoca brejnevista renaste intelectualitatea multinationala; uita colaborationismul anilor '20-'30 (cand a pus umarul la indobitocirea poporului) si declara ca IDEEA RUSA CONSTITUIE PRINCIPIUL DE BAZA AL BOLSEVISMULUI si ca POPORUL RUS E OPRESOR SI NU ARE DREPTUL LA NATIONALISM CARE E UN ""RUSIANISM RASIST""; aceasta stare de spirit se revarsa spre Capitala si spre Apus începând din '70;
155 Detracarea poporului rus: o versiune ce porneste de la mensevici si trotkisti care (din '20) au fost dezamagiti de întorsatura Revolutiei: IDEEA E LUMINOASA DAR CU UN ASEMENEA POPOR NU IESE NIMIC; ""Secole întregi Rusia a suferit de psihoze maniaco-depresive, cântecele triste indicând maladia psihica"" (azi, veselia tâmpa a MTV indica sanatatea absolut perfectibila), ""adevarul poporului e autoamagire"", ""Rusia a adus în lume cel mai mult Rau"", ""groapa de laturi, cocina umana, scarnavii din fund, stravechi-cârpe-vechi"";
156 Tare vorbesc grupurile mici social active sau profesionistii condeiului, iar pt a vedea starea poporului trebuie vazut cât de legati sunt acestia de grijile, durerile, starile de spirit populare;
156 Libertatea cuvântului e judicioasa când frâiele interioare sunt active; Patriotii nu au analizat PACALEALA BOLSEVISTA si usoara capitulare în fata lui Lenin ci a gasit ca vinovati pe... evrei; Democratii, panicati, vedeau în orice grupare patriotica pe nazisti, reactionari, rusiti, rusolasi;
158 Emigratia recenta atrage atentia asupra pericolului ca Rusia sa se dezvolte în specificitatea sa, apeleaza la un front comun împreuna cu aparatul de partid, KGB si aparatul economic; ""Renasterea rusa este un curent fascizant"";
158 Radio Svoboda cere imperios ""mutatia spiritului rus"", conservatorii sunt numiti pogromisti, fascisti; ""Rusii sunt un popor al trecutului""; ""Rusii sunt nativ totalitari"";
159 Democratii se lupta cu patriotii iar nomenclatura comunista se face democrata;
160 Problema nationala rusa a fost apanajul Statului si al jurnalistilor politici, birocratizandu-se;
161 I Ogurtov, V Osipov - disidenti in anii '70-'80, zdrobiti în indiferenta si cu aprobarea societatii;
161 Comunismul rus este calea specifica pt Rusia, politica national-leninista e solutia problemei nationale; SMENOVEHOVTII sunt national-bolsevisti renascuti de cei ce vedeau în comunism realizarea Ideii Ruse;
162 Ca si Zinoviev ei spuneau cum ca colectivizarea este un dar mult asteptat de catre taranime rusa;
162 Sentimentul national reprimat sistematic explodeaza maladiv pâna la sovinism; anii '70 - tendinta de a interpreta istoria Rusiei ca opera francmasonica si evreiasca; vinovatul e cautat în afara si apare aroganta, trufia nationala în flagranta opozitie cu starea jalnica a poporului; constiinta rusa se lasa ispita de ""sprijinul pierdut si regasit"", bolsevismul; asa apare ""miscarea patriotica rusa adepta ortodoxiei"", PC al FederatieiRuse; se încearca salvarea prin ""euroasianism"" sau prin neopagânism;
163 Fascism este injuria maxima mai eficienta ca national-socialism sau hitlerism;
169-170 PATRIOTISMUL;
171 Patriotism civic/social si patriotism national;
172 NU INALTA NIMIC MAI SUS DECÂT UMILINTA TA IN FATA CERULUI; Vointa de a ne apara chipul, duhul organic a disparut dupa evenimentele din sec XX;[ spune Soljenitîn ca patriotismul se aseamana cu iubirea de familie, dar oare chipul acestei familii nu indica o mutatie în aceasta veche similitudine?];
174 Nu doar teascul comunist/ socialist ci si confectionarea artificiala a culturii sovietce [ asta e si ideea mea despre românesc prearomânesc si vine mai de pe la 1800];
175 A NU EXAGERA INTUIND MASURA CERULUI;
175 Ahad Gaam: trebuie sa ne preocupe renasterea inimilor, perfectionarea intelectuala si morala a poporului;
176 Lev Gumilov: pasionarismul desemneaza perioadele active din viata natiunilor;
177 Rusia e o realitate pe care Occidentul nu poate s-o accepte;
178 Triburile slave îsi trageau numele dupa locul de bastina nu dupa stramosi a.î. oricine venea nu era considerat un strain; nu exista unitate de neam/ semintie ci unitatea pamântului natal; puterea se transmitea de jos în sus (uniunile tribale in sec IX erau state construite de jos în sus);
179 Câteva trasaturi ale poporului rus vechi;
179 Proverbe: PLEACA-TE IN FATA NAPASTEI SI NAPASTA SE VA PLECA; MAI MULTA DURERE MAI APROAPE DE DOMNUL; RABDAREA E MAI BUNA CA SCAPAREA; CEL CE NU SE MULTUMESTE CU PUTIN NU MERITA MULT; DE TRAIESTI MAI BOGAT DECÂT ESTI NU TE PRICOPSESTI;
180 Adevar: istina dar si pravda= adevar+simt moral personal+dreptate sociala; viata întru dreptate VS sete de viata-întru-dreptate;
181 SA Racinski: acelasi ideal moral îsi gaseste expresia într-o mare simplitate si modestie la cei puternici iar la firile slabe atrage dupa sine o exagerata constiinta a propriei neputinte;
182 Rabdare datorata smereniei SAU fricii de autoritati; PIARA TOATE LEGILE NUMAI SA TRAIASCA OAMENII IN DREPTATE;
185 Samavolnicie si pretentii daunatoare;
186 BOGONOSIET= popor purtator de Dumnezeu, BOGOBORET= popor fara Dumnezeu;
186 Denikin: la începutul sec XX poporul îsi pierde chipul crestin considerând interesele materiale ca fiind scopul vietii;
192 Cine sunt rusii? Nu etnicii ci cei care sincer si totalmente sunt atasati prin spirit, înclinatie, devotament de poporul rus, de istoria, cultura si traditiile sale; Nationalitatea nu e neaparat în sânge ci în afectiuni si orientarea spirituala a persoanei; poporul rus aduna laolalta, integreaza, formateaza;
193 Oficial se prefera termenul RUSIENI;
199 Despre Biserica Ortodoxa; disolutia înca din sec XIX, în sec XX slabiciunea ajunge jos în popor; 1917 - Revolutia e binecuvântata, urmeaza macelul clerului; dupa caderea comunismului se înhama din nou în relatia cu Statul;
201 Orice sprijin din partea Statului slabeste Biserica; dificultatile vietii bisericesti nu sunt doar de natura materiala;
202 Biserica trebuie sa socializeze[dar cum sa socializezi fara sa devii socialist?];
204 Treapta juridica a rationamentului e foarte joasa: Juridismul a fost inventat ca prag minimal de obligatii morale pt ca omul sa nu decada în starea de animal;
205 Ortodoxia nu puterea imperiala a creat tipul cultural rus;
206 Administratia locala realizeaza democratia, democratia spatiilor mici;
211 Dizolvarea zemstvelor de catre bolsevici si înlocuirea cu sovietele ce devin marionete sub PC; ZEMSTVA e unirea oamenilor în afara politicii, în afara partidelor si a nationalitatilor; hotarârile nu se iau democratic, cantitativ ci calitativ-pragmatic functie de nevoile si participarea categoriilor ce compun uniunea [acum interesele sunt centralizate, proletare caci industrializarea e scopul]; Bunavointa si ascultare [dar asta e Biserica]; nu o putere administrator ci putere taumaturgica, convingatoare, educatoare;
219 Teoria materialista: existenta determina constiinta; NU ci trebuie sa credem ca duhul, constiinta noastra determina viitorul nostru, asa putem scapa de determinismul economic [ce s-ar mai face sistemul bancar, cum ar reactiona în fata unei miscari spiritualiste de acest gen];
221 Sa salvam sufletul poporului! Care este acesta? Prin neînfricare si stapânire de sine putem influenta ce va sa vie;
222 Spiritul meu, Familia mea, Munca mea fara priviri în laturi la rapacitatea hoteasca; cel ce nu munceste nu poate fi independent