Despre democratie in America, Tocqueville, volumul I

Am gatat volumul I. 

Ploaie de vara. 

Dupa ce m-am imbacsit vreo 2 ani cu socialisti, comunisti, anarhisti, bakunisti in sfarsit m-am apucat de lucruri intregi la cap. I-am vizitat pe marxisti si pe revolutionari ca asa se cade, sa-ti cunosti dujmanii. M-am lamurit. Acum chiar ca nu ma mai abureste cineva (stiu, sunt arogant dar ce bine ma simt). 

Citisem "Revolutia si Vechiul Regim" si m-a linistit. Nu se repeta istoria, asa cum zic unii. Ca nu e nimic nou sub soare, cum zice psalmistul, e clar. Dar ca devenim din ce in ce mai noi, noi, asta nu e de la sine inteles. Dar e inevitabil. Poate ca gandirea aristocratica a lui Tocqueville mi-a revelat un principal adevar: cum ca devenim din ce in ce mai singuri, mai izolati si mai puternici (in slabiciunea noastra). Volumul II e, cred eu dupa citirea cuprinsului, o infricosatoare oglinda a ceea ce suntem si nu stim. In sensul ca suntem fiii jocului pe care ne-am apucat sa-l jucam. Facem hora unirii scrasnind din dinti, plini de sila fata de toti nuntasii. Dar altceva ce sa facem, ca ne e rusine.

NOTE

47, 62, 75-pedeapsa cu moartea;

79-definitia libertatii;

80-spiritul religios + spiritul libertatii (cuantic+macrofizic???);

83-Starea sociala dupa Tocqueville;

439- MOTIVELE PLECARII PURITANILOR DINCOLO DE OCEAN!!!

90-Egalitatea este mai iubita decât libertatea;

93-De ce au fost cei puternici de acord sa piarda puterea în mod pasnic;

96-Libertatea comunala, institutii comunale;

100-De ce asculta individul de societate si care sunt limitele ascultarii (unirea e utila si e necesara o putere care sa o reglementeze);

102-In America comuna ""împrumuta/ajuta"" Statul pe când în Franta e invers;

102-Despre Spiritul Comunal;

102-OAMENII TIND SA SE ATASEZE DE CE EMANA FORTA/PUTERE;

103-In absenta fortei si independentei comunei vom avea ADMINISTRATI si nu CETATENI;

103-In SUA iubirea de patrie e un cult de care omul se leaga datorita practicii efective;

104-Muntenii sunt mai patrioti datorita caracteristicilor accentuate ale locurilor;

106-Controlul autoritatii: autoritate mare functionari mici;

109-Functiile administrative sunt elective si sunt supuse deciziilor judecatorului;

109-O putere electiva nesubordonata judiciarului va scapa oricarui control sau va fi distrusa;

113-Legile se trag din obiceiuri!!!DESPRE EFECTELE POLITICE ALE DESCENTRALIZARII!!!

121-Centralizare guvernamentala si centralizare administrativa; unirea acestora îi capteaza prin forta pe indivizi si prin intermediul deprinderilor lor; izolare si acaparare;

125-Centralizarea totala accentueaza puterea centrala dar incapacitatea locala creste ""îndoit"";

125-Dificultatea de a trezi un popor somnolent pt a se ocupa de sine, singur;

125-Reusitele centralizarii! Nota50: China modelul absolut al centralizarii administrative;

127-Nota51: a crea bunastare sau a face ordine in saracie;

127-Autoritate vesnic în actiune pt a ma proteja de ceea ce n-am gândit vreodata;

128-Omul centralizat-între SERVILISM SI NERUSINARE!!!

129-Puterea veritabila e posibila doar în conditiile unei colaborari libere a vointelor(patriotism, religie); legile nu reînsufletesc credintele;

129-In SUA omul asculta de justitie/lege nu de un om (functionarul este reprezentantul fortei ""ce s-a retras- Statul"", deci împotrivire);

130-Institutiile locale sunt cele mai necesare societatilor democratice;

133-Puterea judecatoreasca: ca si în alte parti, 1.arbitru, 2.se pronunta asupra cazurilor individuale nu a principiilor generale, 3.actioneaza dupa sesizare (e pasiva);

134-DE UNDE PROVINE IMENSA PUTERE POLITICA A JUSTITIEI!?? Hotarârile judecatorului se întemeiaza pe constitutie nu pe legi!!!

137-Atacul judecatorului asupra legiuitorului nu e direct ci provine din cazuri particulare deci ""obiective""; tirania adunarilor politice e tinuta în frâu de posibilitatea ca legile neconstitutionale sa fie respinse de judecatori; influenta politica a lor e data, indirect, de datoria de a sluji pe cetatean conform Constitutiei!!!

143-Justitia politica: în SUA li se ia puterea, în Europa sunt pedepsiti;

144-Tribunalele politice nu pronunta pedepse judiciare;

147-Guvernarea federala a devenit exceptia (avea ceva de facut iar restul revenea statelor-daca nu se ocupa de ceva în mod expres statele aveau o treaba în plus);

151-Principiul independentei statelor a alcatuitit Senatul iar principiul suveranitatii nationale a creat Camera Reprezentantilor;

154-Presedintele si Monarhia Constitutionala (comparatii);

160-Europa: amploarea puterii executive nu stinghereste ci doar originea ei este problema;

160-Puterea slaba a presedintelui nu provoaca el neputînd ajuta pe sustinatorii financiari[însa Obama!!!]

162-Daca politica externa e ""fierbinte"" sistemul de alegere a presedintelui poate crea situatii periculoase (aici puterea lui este imensa);

163-Putere executiva slaba si dependenta electiva caci pericole externe nu existau (daca apar si au aparut atunci electivul devine apasat);

169-Cum sa fie limpede fara a înceta sa ramâi concis!?

182-Nota 35-despre conducatorii care strunesc cetatea cand dorintele ei nu urmaresc interesul propriu;

188-Libertatea si tirania la natiunile mici;

189-In republica, se guverneaza prin majoritate insa cu timpul e greu a obtine majoritatati compacte (interesele, spiritele se diversifica);

189-Realul si prezentul scapa pt ca suntem prinsi în împrejurarile pe care le cunoastem cel mai bine;

190-Despre FORTA natiunilor, necesitate stringenta;

191-Spiritul public al Uniunii e sinteza patriotismelor locale;

193-Inclinatia si obisnuinta catre guvernarea provinciala e greu de gasit la popoare (a te ocupa singur de propriile probleme-GREA MISIUNE);

197-Fictiunile legale nu pot împiedica satisfacerea patimilor atâta timp cât natura permite;

197-Despre cele doua suveranitati: cea a Uniunii e politica,cea a Statelor e naturala (politic vs natural);

207-Exista momente când schimbarile sunt atât de lente ca crezi ca temeinicia s-a realizat complet: e vremea intrigilor si a micilor partide, a MICIMII; MARETIA?: principii, generalitati, idei (nu consecinte, particular, oameni);

207-Fericire vs moralitate; a restrânge sau a extinde puterea poporului: radacinile acestor idealuri pornesc din spiritualitate (sau ideologie);

208-Partid federal (oamenii mari ai Independentei) vs Partidul republican; Constitutia e opera federalistilor (scurta perioada la conducere, zdrobiti de republicani dar semintele fusesera puse);

210-Pasiunile aristocratice sau democratice stau la temeiul partidelor;

210-Clasele luminate sunt de obicei de partea Bancii (in conflictul Banca popor);

210-De ce e bogatia un impediment in accesul la conducere în democratie? Si, dupa ura urmeaza linguseala!!!

211- Evreul medieval? asemanat cu bogatul în republica democratica: ponosit, selectiv; le e teama de popor si îi dispretuiesc puterea (spirit tribal);

213-Despre libertatea presei; a considera gândirea drept o forta materiala care devine mai puternica cu cât e mai împartasita;

213-Suveranitatea poporului si libertatea presei sunt corelative;cenzura si votul universal se contrazic;

214-Presa e independenta de starea sociala, politica a natiunii: isi are viata ei proprie;

216-Singurul mod de a neutraliza efectul ziarelor (cuvantului) este INFLATIA;

218-Convingere rationala si sigura de sine nu înflacareaza pe om cum fac credintele dogmatice: presa are efecte diferite asupra acestor doua feluri de oameni: 1. cred fara a reflecta (si credintele se schimba des); dupa epuizarea cercului de idei se cade în îndoiala si suspiciune; 2. Îndoiala conserva credintele!!!!

219-Putini martiri dar si putini apostati; DEMOCRATIA II STÂNJENESTE PE UNII IAR ARISTOCRATIA II OPRIMA PE CEILALTI;

220-Asocierea politica: copiii îsi pun singuri reguli la jocurile lor si le respecta pt a face jocul sa mearga;

223-In democratie este cel mai necesar ca asociatiile sa se opuna puterii partidelor sau printului; in societatile aristocratice corpurile inferioare erau asociatii naturale ce se opuneau abuzului;

224-A actiona singur si a te uni pt a urmari un interes comun;

225-Prima idee ce se naste în cel devenit puternic este VIOLENTA, ideea PERSUASIUNII VENIND in timp din experienta;

225-Câteodata, libertatea extrema corecteaza abuzurile libertatii iar extrema democratie, pericolele democratiei;

225su-Asocierea in Europa (militarista-actiune) vs SUA (democratica-dezbatere);

227-Cum este condusa SUA în mod democratic;

228-E imposibil sa ridici nivelul cunoasterii, la un popor, peste o anumita limita; limita progresului intelectual tine de timpul în care un om nu trebuie sa munceasca;

229-Democratiei nu-i lipseste capacitatea de a alege pe cel merituos,ci DORINTA si POFTA; institutiile democratiei dezvolta invidia în om nu pt ca dau mijloace de egalitate ci pt ca mijloacele sunt insuficiente; nu pot satisface egalitatea: omul se înacreste daca nu întelege si considera ca i se sta în cale; neobisnuitul îl oboseste;

229-Democratia indeparteaza pe cei deosebiti de la putere iar acestia fug de putere caci nu pot ramâne ei însisi; poporul nu agreaza pe cei ce nu-i datoreaza marirea;

230-Cum se taiau evreii între ei în mijlocul Templului înca fumegand;

231-Personaje care nu furnizeaza nicio imagine creierului; unde învatamântul este universal raspândit conducatorii sunt semidocti;

232-A te rataci în arcanele democratiei (Senatul e ales indirect in doua trepte,Camera Reprezentantilor direct);

233-Pentru democratie guvernarea nu e un bine ci un rau necesar;

235-Regele, puternic, nu se teme de popor lasându-l liber pentru ca puterea reala naste toleranta (Gadamer);

238-Democratia presupune o societate cultivata si instruita: daca guvernarea democratica ar fi fost de la început omenirea nu ar fi progresat!!!

238-Obligatiile publice în democratie;

239-Democratia si finantele;

241-Cheltuielile publice: poporul (fiica Sionului) care are vot universal mareste cheltuiala pe remedii ce se obtin prin bani, caci se simte rau;

242-Functionarii inferiori trebuie platiti mai bine ca cei superiori;

244-Nu faptul indica influenta legii asupra destinului umanitatii;

245-Aristocratia protejeaza producatorul (sursa bogatiei) iar Democratia pe consumator (sursa puterii);

247-Bogatia popoarelor: Fondurile Imobiliare (principal) si cele mobiliare;

249-Spiritul se lasa usor influentat de aerul de corectitudine (falsa corectitudine-de aici suprarealismul publicitatii) pe care statistica îl emana;

250-Saracul conduce treburile publice: va antrena statul în cheltuieli inutile; guvernarea democratica nu e ieftina iar în dificultate impozitele vor creste asemenea celor din monarhie;

251-Coruptia si viciile din democratie;

254-Democratia nu are o perceptie limpede a viitorului;

256-Posibilitatea de a comite greseli reparabile; a pieri învins de cauze pe care nu le cunosti;

257-Scrisoarea lui WASHINGTON:politica externa a SUA!!! A nu te implica pt a nu deveni sclavul urii sau dragostei; Jefferson: nu cere pentru a nu trebui sa dai;

259-Legaturile utile azi pot deveni piedici în dezvoltarea de mâine;

259-A nu fi obligat de mostenirea strabuna: amestec de glorie si de mizerie, de aliante si adversitati nationale (familiale);

259-Democratia în interior si în extern: buna în interior caci creaza bun-simt ,slaba în exterior; Democratia va impune un om singur (un popor) in relatiile externe între democratii, asemenea monarhului!!!!

261-UN CORP ARISTOCRATIC ESTE ASEMENEA UNUI OM HOTARÂT SI INTELEPT CARE NU PIERE;

263-Democratia se supune intereselor majoritatii, acum sau putin mai încolo; aristocratia e abila, savanta, TINDE si determina sa tinda spre acelasi punct forta legilor;

264-Scopul democratiei e mai folositor dar mijloacele mai imperfecte ca ale aristocratiei; cum democratia se înseala în alegerea oamenilor carora le da puterea, dar cum de statul prospera cu ei la conducere??? Daca conducatorii sunt slabi cei guvernati trebuie sa fie mai vigilenti si mai luminati;

265-In democratie cei ce conduc nu trebuie sa aiba interese contrare majoritatii guvernate;

266-Exista în democratie o tendinta ascunsa ce face sa mearga binele în pofida conducatorilor slabi si incompetenti; în aristocratie tendinta ascunsa face ca mizeria sa existe desi virtutea si capacitatea caracterizeaza varful guvernarii; sa fie ironie? Sa fie prosperitatea pretul greselilor si nebuniei iar saracia pretul îndemânarii si intelepciunii? O slabiciune a omului e supunerea la PROPRIILE LEGI la înlantuirea pe care si-o impune siesi (de înlantuirea de fragila opera a mainilor sale) de frica marelui necunoscut imposibil de prevazut!!!

267-Despre SPIRITUL PUBLIC: dragostea de patrie: 1. Dragostea instinctuala fata de loc, irationala: salveaza în timp de criza dar distruge pe timp de pace; 2. Dragostea rationala, durabila, fecunda, creste cu legile si cu exercitarea drepturilor, se identifica cu interesul personal;

268- In vremea cand totul se zdruncina (credinta, moravuri, obiceiuri, legile nu mai sunt facute de popor), patria e tulbure si devine de ne-descris: apare egoismul;

omul se elibereaza de prejudecati fara a cunoaste ratiunea: NICI PATRIOTISM INSTINCTIV DIN VECHIUL REGIM NICI PATRIOTISM RATIONAL DIN REPUBLICA;

268-Ce e de facut??? O retragere: o unire a interesului personal cu interesul tarii (pragmatism, solidarizare-Rorty?); A PARTICIPA LA GUVERNARE!!! A TRUDI PENTRU STAT DIN LACOMIE (a prospera individual);

269-Despre ideea de DREPTURI; ideea de drepturi e ideea de virtute introdusa în politica;

269- A te supune dreptului de a comanda pe care tu însusi îl acorzi semenului tau, te face sa te ridici deasupra ta însuti;

270-Virtutea proprietatii: drepturile politice sunt nascute de proprietate, cel ce o poseda stie ce îi e bine si rau si nu ataca legea decât daca aceasta îi ataca proprietatea (deci toti proprietarii);

271-Religiile se subrezesc iar temeiul divin al dreptului dispare!!! Morala se strica si cu ea si conceptia morala a dreptului;

271-Credintele si sentimentul cad în fata calculului si rationamentului: daca drepturile nu vor fi legate de interesul personal GUVERNAREA SE VA EXERCITA DOAR PRIN FRICA;

271-LIBERTATEA si DESPOTISMUL: arta de a fi liber e grea, se naste în furtuni, se stabilizeaza în discordii civile si doar când a imbatrânit i se vad binefacerile; despotismul rezolva totul, da bunastare repede si de scurta durata, adoarme pe om iar cand acesta se trezeste e nenorocit;

272- Despre respectul legilor;

273-In democratie unde media (ca avere) guverneaza, bogatii sunt cei ce contesta legea;

273-Tara/omul liber este agitat, mobil iar cei înca ne-liberi sunt linistiti, placizi, sereni;

274-Activitatea politica în SUA: febrilitate si actiune publica; palavrageala vs discurs, conversatie vs discutie;

275-Omul din popor chemat sa participe la conducerea societatii începe sa se stimeze pe sine însusi; !!!CAP. VI - AVANTAJELE REALE ALE DEMOCRATIEI;

276-Ce se cere de la o societate si de la conducerea ei?! [FFF IMPORTANT]!!!

279-Despre ATOTPUTERNICIA majoritatii:mai multe inteligente,mai bune ca a unui singur om (mai multe sunt mai bune ca mai putine: doctrina egalitatii aplicata inteligentei);

279-Majoritatea (asemenea monarhului) NU POATE GRESI NICIODATA!!! Imperiul moral al majoritatii sta pe convingerea ca interesul celor multi e de preferat interesului celor putini;

281-Democratia e natural instabila: ea trebuie sa-si permita o permanenta revizuire (ce tine de vointa poporului si de calitatile conducerii);

281-Aplicarea legii: cum majoritatea este stapanul caruia muncesti sa-i placi, ceea ce e legiferat trebuie aplicat neîntârziat (in SUA daca atentia majoritatii e abatuta imediat efortul de a actiona în cele ""vechi"" înceteaza; în Europa tensiunea executiva e mai mica dar mai continua);

282-TIRANIA MAJORITATII!!!

282-Partidele sunt natiuni mici în cadrul uneia mai mari;

283-Ierarhia trebuie sa existe (o putere superioara e naturala) însa ea trebuie sa întâlneasca în cale obstacole care sa o oblige SA SE MODEREZEPE SINE;

285-Majoritatea traseaza un cerc si-l lasa pe functionar sa o slujeasca cum stie el permitând chiar depasirea cercului; PUTEREA MAJORITATII ASUPRA GANDIRII;

286-Când Majoritatea nu e sigura, se discuta însa daca se pronunta irevocabil TOTI TAC!!! In SUA exista cea mai putina independenta a spiritului langa cea mai mare libertate de a discuta; Majoritatea detine atât puterea de a legifera cât si de a executa precum si marea putere de a închide vointa libera (o putere dorita si neavuta de cel mai mare tiran);

286-Vechile regimuri materializau violenta (loveau trupul); noile regimuri au intelectualizat-o si îl condamna pe eretic la o viata extracomunitara (ai totul mai putin ce vrei sa ai);

287-Absolutismul a dezonorat DESPOTISMUL, Democratia îl poate reabilita: cei multi nu-i vor simti existenta caci cei putini sunt victima;

288-Linguseala, servitute, om slab, valet, pasiuni de curte în toate cartierele;

289-Despotismul perverteste mai mult pe cel ce se supune decât pe cel ce-l impune;

291-Scaderea puterii duce la cedarea drepturilor: în familie (societate) nu ma suntem în stare de conducere (in sensul îndrumarii de tip Iacob spre a fi un popor/natiune) si am cedat-o Exteriorului-Statului;

293-Ce modereaza tirania majoritatii?

292-Centralizare guvernamentala si centralizare administrativa; a porunci si a înfaptui: unite, vor ataca libertatea;

293-Spiritul juridic ca contrapondere la democratie; legea, prin ordine, forma, algoritm se opune spiritului revolutionar si pasional al democratiei; juristul se aseamana (prin dragostea de ordine, forma, scop precis de urmat) aristocratiei si în secret dispretuieste guvernarea poporului; juristii sunt conservatori si antidemocratici; se tem mai putin de tiranie decat de arbitrar;

296-Garantia libertatii nu trebuie sa stea în Tribunal ci în marile adunari politice; natural, juristul e atras spre aristocratie însa interesele îl apropie de popor; Corpul juristilor este singurul element al aristocratiei pretabil democratiei;

297-Juristul saxon e interesat de ce s-a facut, cel francez de ce trebuie sa fie facut; francezul e savant iar americanul e preot al unei stiinte oculte greu de cuprins; americanul e conservator;

297-Juristii sunt mezinul aristocratiei engleze; ei iubesc legea pentru ca e veche;

298-In SUA Corpul Juridic constituie aristocratia americana;

299-In SUA problemele politice devin probleme juridice; spiritul juridic impregneaza societatea: cum a aparut??? Ia inceputuri (deoarece poporul dispretuia bogatasii si capacitatile) juristii au fost încredintati cu ""facerea natiunii"": au modelat spiritualitatea poporului prin personalitatea lor (naturala, si interesata);

300-JURIUL ca institutie politica;

303-LEGILE SUNT SOVAITOARE DACA NU SE SPRIJINA PE MORAVURI (juratii în drept civil au salvat libertatile în Anglia);

307-Ce tine democratia în SUA: situatia geografica, legile, moravurile;

309-In Europa scopul legilor bune e sa produca bunastare, în SUA sa nu o împiedice sa apara;

314-LumeaNoua unde viciile sunt la fel de utile societatii ca si virtutile (viciile: nelinistea spiritului, dorinta nemasurata de bogatie, dragostea de independenta);

314-Fericirea simpla, familiala, blânda VS exacerbarea pasiunilor (ce denota capacitate umana sporita-pragmatism?);

315-Intalnirea cu un fost revolutionar acum un conservator crestin; opiniile se schimba odata cu averea!!!

317-DESPRE RELIGIE CA INSTITUTIE POLITICA; crestinism democratic si republican; [Ortodoxia e monarhica, aristocratica, ierarhica!!!];

320-FAMILIA NU STA DECÂT DACA E CRESTINA, altfel se destrama;

321-Religia stapâneste sufletul femeii si DOAR EA determina moravurile;

322-In SUA nu exista maxima ""nelegiuita"" ca totul este permis în numele societatii [Demonii dublat de Germinal]; maxima ce va justifica în Europa toate tiraniile viitoare (oare cine a impus-o? Societatea ca Mesia, dar unde e FiicaSionului?! Transformata în barbat]; crestinismul usureaza folosirea libertatii;

323-Lipsa religiozitatii sclavul libertatii;

323-A fi credincios te învata sa fi liber; necredinciosul cade usor, politic, în mrejele Despotismului;

323- DESPRE OAMENII CE CONSIDERA CA PENTRU A VENI BINELE TREBUIE FACUT RAUL SI TOATE SUNT VREMELNICE PENTRU A SE AJUNGE LA MARETIA oMULUI!!! Despotismul se poate lipsi de credinta dar nu si Libertatea;

323-Democratia are nevoie de religie mai mult ca monarhia caci daca legaturile politice slabesc cele morale trebuie întarite; altfel totul se destrama;

324-Lipsa de credinta duce la îndobitocire si ignoranta (zice si Merejkovski);

325-Cum diminuând forta aparenta a religiei îi cresti puterea reala; !!!OMUL DISPRETUIESTE VIATA SI SE TEME DE NEANT!!!

327-Unirea religiosului cu puterile democratiei e PERICULOASA pentru ea;

327 su: CARE E MODUL PRIN CARE RELIGIA POATE RENASTE PUTERNICA CA ODINIOARA???

328-Cu timpul necredinciosul începe sa considere religia ca utila observând marea ei autoritate asupra oamenilor;

328-Cel care continua sa creada în mijlocul necredinciosilor;

329- Micul numar de fideli total ai religiei devin dusmani ai libertatii si noului, intoleranti;

329-In Europa crestinii sunt mai degraba priviti ca ADVERSARI POLITICI decât ca adversari religiosi (aici si primeaza critica la adresa lor); preotul ca prieten al puterii (zicea si Pasolini); credinta trebuie lasata sa foloseasca toate fortele de care dispune;

332-A nu se desparti invatatura care lumineaza spiritul de educatia ce influenteaza moravurile;

333-Educatia literara dezvolta RECEPTIVITATEA nu confera stiinta în mod absolut; în SUA educatia tinteste viata politica, în Europa viata privata; in Europa stilul vietii private urca în viata publica, în SUA e invers;

334-MORAVURI: tendinte intelectuale si morale; dragostea pentru bogatie potoleste ambitia iar bunastarea domoleste înflacararea partidelor; împrejurarile, legille nu realizeaza democratia; moravurile tin democratia: în Europa se accentueaza resursa geografica si legile ignorând moravurile!!!

339-SUA s-au combatut slabiciunile sufletului si defectele naturale ale democratiei: prin DREPT invidia, prin stabilitatea religiei agitatia publica, prin experienta dorintele; americanii au demonstrat ca democratia poate fi reglata prin LEGI si MORAVURI;

339- Organizarea si întemeierea democratiei PRINTRE CRESTINI este marea problema politica a timpului nostru [legile se pot da usor dar moravurile: obiceiuri, experiente, opinii, uzante, credinte ce sunt din ce vin??? daca nu din Biserica de unde? din Rousseau?];

339PENTRU EUROPA!!!

340-Daca legile si moravurile nu sunt suficiente pentru mentinerea democratiei ramâne doar DESPOTISMUL unui singur om!!!

340-Obositi de libertate oamenii ar ceda-o pentru o liniste buna;

340-In Vechiul Regim puterea era despotica dar moravurile libere: avea dreptul dar nu si puterea; corpurile aristocratice inferioare se opuneau; CINE SE MAI POATE OPUNE AZI TIRANIEI!!!?

342-Ce poate face opinia publica cand nu exista 20 de persoane care sa aiba o legatura comuna!

342-Omul izolat, sarac, neputincios nu poate opune puterii guvernarii decât slabiciunea sa;

342-Daca egalitatea va fi finalul e mai bine sa fim nivelati de libertate decât de un singur om;

343-Nu modelul Americii este tinta ci convingerea ca legile si moravurile pot garanta libertatea unui popor în democratie; DECI: Institutii democratice si pregatirea omului pentru libertate prin idei si sentimente pe care sa le si poata folosi;

345-Despre cele trei rase; a fi sedus, din depravare, de cauza nenorocirilor tale; sclavul, napadit de mii de trebuinte, nu are cunostintele si energia necesara pentru a le rezista (nu e liber în libertatea naturala, e sclavul infinitei posibilitati);

346-Salbaticul e guvernat DOAR de opinii si moravuri; Negrul si indianul, cele doua extreme: servitutea si independenta; dezintegrare (pierderea identitatii) la unii extinctie la ceilalti;

349-Capatând gusturi noi TREBUIE sa înveti si stiinta de a ti le satisface; astfel, fiind dependent de productia altuia, ceea ce stiai sa faci vei face mai abitir dincolo de nevoile simple care le motivau, (ci pentru NOI NEVOI), si astfel vei pierde din stiinta îndeletnicirii duhul acesteia transformand-o în unealta ""doar materiala"";

350-Emigratia impusa: în spate foamete (sau mii de noi trezuinte ce trebuie satisfacute si nu e din ce) în fata razboi (conflict cu indigenii ce nu suporta pe venetic): rezultatul e divizarea, ruperea legaturii sociale, distrugerea poporului;

352-Femeile si copiii îi sacaie pe barbati sa vânda pamânturile pt a-si satisface nevoile;

358-Indianul în raport cu munca, cu agricultura, cu vanatoarea, cu vânzarea pamântului cu care nu se descurca... [sa fie oare românul strain de agricultura? sa fi fost el pasiv doar prin lant? daca e nomad? daca cultura lui e pastoreasca? suntem ne-productivi, indieni, pierduti în fata civilizatiei];

364-nota28-în America de Sud indienii s-au salvat prin adoptarea moravurilor, agricultura, obiceiuri; altfel erau ca cei din Nord;

364-Spre deosebire de spanioli (care nu au reusit) americanii au distrus un popor respectand legile umanitatii (în liniste, legal, filantropic, fara masacre);

365-Rasa neagra-sclavia;

366-La antici cel mai greu se schimba legea, la moderni moravurile;

368-In Sud, legislatia e mai dura dar obiceiurile mai umane; puternic, sudistul accepta chiar egalitate; nordul e nediferentiat legal si în drepturi si apare segregarea;

368-Desfiintarea sclaviei în Nord e în INTERESUL ALBILOR NU AL NEGRILOR!!! Primii negri adusi în Virginia în 1621;

369-In provinciile unde nu erau sclavi populatia, bogatia, bunastarea cresteau mai repede ca acelea unde sclavia era dezvoltata;

373- Rezultatul egalizarii mostenirilor în Sud: muncitori liberi decii subminarea sclaviei;

377-Sudul, sclavia, albii nu muncesc, negrii din Nord coboara în Sud, culturi specifice muncii cu sclavi;

382-1820, Liberia, Asociatia Colonizarii Negrilor, dusi ca sa se scape de ei;

384-In Sud s-a trecut de la trup la spirit: s-a îmbunatatit starea materiala a slavilor dar li se interzice educatia de teama egalizarii, a nasterii de noi idei; nu se mai împiedica ruperea lanturilor ci distrugerea vointei de a le rupe; FARA SPERANTA LIBERTATII SCLAVIA DUCE LA DEPRIMARE SI DEZUMANIZARE;

386- La 1789 nu se viza un singur popor ci asocierea mai multora; importanta era impartirea exercitarii suveranitatii; obiective nationale ce nu pot fi cedate decât celui ce reprezinta natiunea ca întreg: razboiul si democratia; altele sunt obiective provinciale, locale: buget local; obiective mixte: starea civioa si politica a cetatenilor;

389-In SUA patriotismul s-a legat, natural egoist, de stat nu de Uniune; guvernul federal are nevoie pentru a fi puternic de sprijinul liber si direct al poporului (care popor e mai strâns cu usa de guvernul statal);

390-Unele state sunt mai dependente de Uniune ca altele (puterea Uniunii sta si în asta ori chiar e de prevazut ca va accelera aceasta actiune de servitute);

394-Oamenii nu alcatuiesc o societate pentru ca asculta de un om sau se supun unor legi; ci când oamenii vad problemele sub acelasi aspect, când au aceleasi opinii asupra unui numar mare de probleme si cand aceleasi fapte nasc aceleasi impresii si idei;!!!

395-Cum vad anglo-americanii lucrurile!!!

396-Primejdiile ce ameninta Uniunea nu sunt diversitatea opiniilor si intereselor ci varietatea caracterelor si pasiunilor; ENGLEZUL DIN SUD ALTFEL CA ENGLEZUL DIN NORD;

398-Daca membrii societatii sunt individual mai slabi societatea va dura caci doar unirea lor îi face puternici;

403-Schimbari treptate astfel încât fiecare generatie sa dispara odata cu ordinea lucrurilor la care a fost martora;

403Nota77: primul element al bogatiei unui popor este populatia;

411-Un guvern slab cedeaza în fapt, declarându-se inflexibil în principii; modificand legea tarifelor (Carolina de Sud si Virginia se înarmau) cedînd statatelor (transformand o lege (politica) de sustinere industriala în masura fiscala), Congresul da PUTERI EXTRAORDINARE PRESEDINTELUI pentru a învinge prin forta pe cei ce se linistisera;

413-Uniunea e slaba în fata statelor în timp de pace; prin FED se implica; SI PRIN RAZBOI!!! Ce face puternic Guvernul Federal? O criza interioara, un razboi, o schimbare de opinie;

414-Despre INSTITUTIILE REPUBLICANE; majoritatea sau reprezentantii ei (luminati, rationali ce STIU binele poporului)??? Deasupra majoritatii stau umanitatea, justitia, ratiunea (lumea morala) si drepturile dobândite (lumea politica); doar pasiunile le depasesc; în Europa s-a descoperit ca Guvernul Republican are dreptul de A FACE ORICE în contra moralei, a moravurilor,a bunului simt (pe motivul elitismului în cunoastere); s-a descoperit ca exista tiranii legitime si nedreptati sfinte (desi Despotismul monarhiei era odios);

415- Erorile republicanilor nu sunt ale sistemului ci ale conducerii si circumstantelor!!!

416-Principiul suveranitatii poporului: PROVIDENTA A DAT FIECARUI OM GRADUL DE INTELIGENTA NECESAR PENTRU A SE PUTEA CONDUCE SINGUR IN PROBLEMELE CARE IL PRIVESC IN EXCLUSIVITATE!!!

416-StateleUnite, asa cum le pretuim, vor disparea cand UN NOU POPOR VA LUA LOCUL CELUI VECHI (revolutie etnogenetica nu politica)(valabil si la noi-scoti crucea, gata cu poporul român)(de fapt popoarele sunt închegate la nivel spiritual-poate avea dreptate Staniloae dar nu la nivel macro-national ci national-local);

417-Renuntand la republica americanii vor trece la Despotism sarind Monarhia!!!

418-De atunci se prevede aparitia si consolidarea unei aristocratii care va pune mana pe putere: regele after republica: tiran absolut nici urât nici temut!!!

418-SUA vor restrânge drepturile politice si vor ceda unui singur om; 418- Aristocratia instaureaza inegalitatea ca principiu in toate nivelele vietii; natural, niciun popor nu creaza aristocratie: e rezultatul cuceririlor; romanii, barbarii au trecut de la aristocratie la democratie;UN POPOR CARE SA PORNEASCA DE LA CIVILIZATIE SI DEMOCRATIE SI SA SE APROPIE DE INEGALITATEA CONDITIILOR, SFARSIND PRIN CREAREA UNUI CORP ARISTOCRATIC, IATA O EVOLUTIE CARE AR FI O NOUA LUME!!!

422-Negustorul, marinarul american: DIVIZIUNEA MUNCII CONTRIBUIE CEL MAI MULT LA CARACTERUL MATERIALIST AL ACTIVITATII UMANE: LIPSESTE MUNCA DE INFLUENTA SUFLETULUI (si modeleaza spiritul sufletului si al trupului);

422- Versatilitatea muncitorului american; se conformeaza ratiuniilor sale nu obisnuintelor;

424-Orice popor se naste si creste este PROFITUL AMERICII;

425-In problema maritima SUA si Franta sunt liberale (fata de Anglia) pentru ca nu pot înca oprima;

430-Rusia si SUA vor tine lumea în mâini!!!","YELLOW"