Continui sa public note dupa cartile pe care le citesc. Acum urmeaza o istorie a socialismului, circa 100 ani, scrisa de Michel DREYFUS.
Din cuprins:
- Catre un progres nedefinit al fiintei umane;
- Ruptura provocata de Primul Razboi Mondial;
- Un colos cu picioare de lut;
- Reconstructia Internationalei;
- Traversarea desertului;
- Reinnoirea socialismului european.
Se poate citi repede. Sunt lucruri interesante de aflat. Am impresia ca suntem total nestiutori fata de acest subiect, socialismul. Ce este, ce se vrea si ce a ajuns in zilele noastre.
NOTELE mele
31 Internationala a II-a voteaza creditele de razboi în august 1914 desi la Basel 1912 declarase ca se opune razboiului - realitatile nationale trec înaintea celor internationaliste;
32 Internationala I, dupa esecul Comunei din Paris, se divizeaza în 2 directii: anarhisti vs marxisti (Malatesta, Bakunin, Kropotkin, Nieuwenhuis);
33 Engels: proletariatul poate ajunge pasnic la putere cu vremea (numarul si importanta va creste);
33 In 1880 numeroase curente în miscarea muncitoreasca: fabiani, sindicalisti, posibilisti, blanquisti, socialisti integrali umaniisti (de catedra);
35 Iulie 1889 Paris, doua congrese muncitoresti rivale: posibilisti vs marxisti - nasterea Internationalei a II-a;
36 Al IV-lea Congres al Int-II: anarhistii sunt exclusi si lupta politica devine arma revolutionara; 1919 - Federatia Sindicala Internationala;
37 Numerosi sindicalisti se apropie de anarhisti ceea ce naste o autonomie a sindicalismului în unele tari;
37 In 1900 apare Biroul Socialist Internat (BSI); BSI va deveni locul de întâlnire al marilor voci socialiste; apar organizatii specifice: de tineret (H de Man), de femei (C Zetkin); Internat II are aparat propriu cu care opereaza politic;
38 Geografia socialismului european;
40 Consolidarea SPD în Germania îl face pe Bismarck sa propuna o politica de ""protectie a muncitorilor""; prapastie între discursul marxist revolutionar si practica cotidiana (birocratie); criza (razboiul) consolideaza-împietreste partidul ceea ce duce la ""falimentul"" din 1914;
41 In Austro-Ungaria chestiunea nationalitatilor face ca Partidul Socialist Austriac sa fie ""mica Internationala"";
44 In Tarile de Jos domina anarhismul (Nieuwenhuis, fost pastor luteran);
46 Partidul Muncitoresc Belgian- nesocialist indiferent fata de teorie si marxism; POB devine contra-societate, case ale poporului (cooperative - Gand, Bruxelles); etica socialista, educatia muncitorului;
46 Socialismul belgian, un socialism etic, reformist;
47 Socialismul britanic, un socialism dezinteresat de transformarea societatii dupa un plan prestabilit; Fabian Society e opusa marxismului;
48 In Marea Britanie difuzia marxismului întâlneste o separatie clara intre miscarea politica si cea sindicala;
48 Franta, primul congres muncitoresc adevarat la Marsilia 1879 - optiune liberala nu marxista;
49 Lucien Herr: educatia muncitorului vs propaganda (Partidul Socialist Muncitoresc Revolutionar); agentul difuzarii marxismului in Franta e Partidul Muncitoresc Francez (Guesde) - favorizeaza dezvoltarea colectivismului în socialismul francez (în Nordul industrial);
50 Blanquisti, democratie directa;
50 ""împrejurarile exceptionale"" permit încalcarea principiului luptei de clasa care interzice ca un socialist sa participe într-un guvern burghez (1899 congres la Japy); 1899 A. Millerand ministru al comertului;
51 Jean Jaures, socialismul însemna pt el triumful si extinderea idealurilor Revolutiei Franceze;
51 Carta de Amiens 1906 sindicalismul revolutionar se delimiteaza de socialismul francez;
52 Socialismul în Italia;
54 Rusia, bakunista la inceputuri; Plehanov;
54 PMSDR in 1898 Minsk; Londra 1903, al II lea congres - mensevici vs bolsevici;
55 Bolsevici vor un partid autoritar si centralizat iar mensevicii îl vor deschis simpatizantilor;
56 Internationala II se confrunta cu problema Agrara si cu Nationalitatile si Nationalismul, probleme grele pt socialism;
57 La Congresul din Zurich 1893 o Comisie agrara gândeste metodele de penetrare în taranime;
58 Internationala s-a preocupat nu doar de muncitori ci si de taranime;
58 Ziare cu specific taranesc apar în sfârsitul sec XIX; danezii, olandezii, francezii vor împartirea pamântului iar românii, italieni, croati, rusi vor cooperativizare;
59 Internat II: 3 perioade distincte: A. pâna în 1895 socialismul credea în prabusirea capitalismului prin revolutie violenta spontana; B. dupa 1896 ideea dispare, capitalismul prospera; E Bernstein prezinta socialismul ca pe o exigenta morala si etica si condamna catastrofismul lui Marx caci dezvoltarea capitalismului va atenua situatia proletariatului; colaborare cu burghezia progresista, reforme succesive, nu finalul ci miscarea;
60 Combatut în SPD de Rosa Luxemburg;
61 In Franta revizionismul cere apropierea de republicanii propagandisti;
62 George Sorel revizionist combate dreyfusismul îndepartându-se de muncitori (fascism?);
62 Rusia, marxism legal - revolutia si dictatura proletara abandonate, pastrata doar credinta marxista în dezvoltarea capitalismului si urmarile acestei dezvoltari; dezvoltarea burgheziei va duce la o revolutie democratica care va anihila revolutia proletara, marxism tolerat de tarism;
63 Economistii, directia analizei economice; lupta pt îmbunatatirea situatiei economice a proletariatului dar împotriva autonomiei politice (Lenin spumega);
63 Revizionismul combate marxismul ortodox;
64 Revizionismul îsi arata limitele, 1907-'08 represiuni în Franta;
64 Revizuirea stângii Internat II, CRIZA RATIONALISMULUI, ideea progresului infinit în stiinta, tehnica, viata sociala (idealurile Iluministe); nationalismul devine prezent pe fondul crizei rationalismului iar sindicalismul revolutionar se adapteaza;
66 Sinteza national-social (Sorel); prefigureaza fascismul; C. A treia faza a Internat II, din 1905: evenimentele din Rusia reînvie speranta unei posibile revolutii, deci socialismul poate merge mai departe;
67 La stânga centrului Internat II (Kautsky, austro-marxism) se afla o tendinta radicala (bolsevici si luxemburghisti în dezacord cu rolul partidului si maselor în procesul revolutionar); la dreapta, revizionismul cu continuarea luptei de clasa;
67 Problema coloniala: combatere-acceptare utilitara (raspândirea ideilor socialiste)-indiferenta;
69 In 1910 ideea grevei generale si a dezertarii e abandonata si ramân lupta pt pace si folosirea haosului pt a propune alternativa;
71 In lipsa unei constiinte de sine, partidele sunt contaminate de nationalism;
71 Italia, Labriola+Sorel, natiune-proletara;
77 Sindicalismul revolutionar si anarhistii sustin razboiul;
78 Influenta nationalismului asupra miscarii muncitoresti se explica prin integrarea acestora în societatile pe care le ""combat""; internationalismul este supraapreciat;
78 Razboiul arata decalajul între discurs si practica (paradoxala mucenicie);
79 WWI integreaza miscarea muncitoreasca în societatile lor; reformism sindical;
81 Londra, 14 feb '915 - partidele socialiste invoca ""Federatia pacifista a Statelor Unite ale Europei si ale lumii"" (Vandervelde); regrupare sub un organism supranational;
82 In sept '914 excludere PSI al lui Mussolini; din Zimmerwald sept '915 Lenin vs ""social-patrioti""; Trotki s.a. are pozitie intermediara;
85 La 24aprilie1916 , Kienthal - nasterea Internat III;
85 Lenin - transformarea razboiului imperialist în razboi civil;
86 Socialistii germani care nu au votat creditele de razboi sunt exclusi din delegatia socialistilor din Reichstag si se organizeaza singuri;
86 Marea Cotitura '917-'918;
87 Germania - Partidul Social-Democrat Independent (USPD vs SPD); In Austriala fel: PACIFISTI la fel ca Sovietul din Petrograd; In '914 ostilitatea împotriva razboiului devine generala;
89 Revolutia Rusa a produs efecte negative în Franta si MareaBritanie; iesind din razboi Rusia a lasat singure tarile ce luptau cu PuterileCentrale;
89 Socialismul francez se situeaza între social-patriotism si defetismul bolsevic; socialismul englez denunta regimul Sovietic ca fiind o dictatura terorista (mensevicii si Kerenski sunt mai populari);
89 Revolutia din Octombrie este primita cu entuziasm în Italia pentru ca PSI avea o pozitie neutralista si internationalista;
90 Germania greve aprilie '917: represiuni, un milion de grevisti;
90 Pozitia socialistilor fata de tratatul Brest-Litovsk;
91 Socialistii germani sustin efortul de razboi;
91 In '918 SPD cauta sa evite o revolutie sociala si se opune abdicarii lui Wilhelm II;
91 Revolutia germana din noiembrie '918; proclamarea Republicii, guvern de socialisti majoritari si independenti;
92 Octombrie '918, Bela Kun fondeaza Republica Ungara a muncitorilor ( pâna în iulie '919);
92 La sfârsitul razboiului sentimentul national e mai puternic decât ideea revolutiei sociale; partidele socialiste sunt constrânse sa se adapteze la o situatie pe care nu au prevazut-o si la care nu au lucrat;
93 Dupa WWI regresia electorala a socialistilor e însotita de o progresie a sindicalismului în MareaBritanie si Franta;
93 Berna, feb '919, conferinta cu 102 delegati din 26 tari (POB si sovieticii refuza întâlnirea cu germanii);
94 Conferinta se arata ostila guvernului sovietic (Kautski, Branting); se doreste o delegatie de ancheta în Rusia bolsevica;
95 Se cere muncitorilor sa dezvolte institutiile democratice pt ascensiunea socialista - afirmarea legaturii socialism-democratie si delimitarea de dictatura bolsevica;
96 Internat II condamna bolsevismul dar pierde întelegerea momentului; martie 1919 nasterea formala a Internat III;
97 Internat a II-a ramâne dreapta socialismului traditional, reformista iar Kominternul ... revolutionar;
97 februarie'921- UniuneaPartidelorSocialistePentruActiuneIndependenta- opusa reformismului si revolutionarismului; SOCIALISM DE STANGA, UPSAI respinge parlamentarismul (InternatII) si metodele bolsevice (Kominternul);
98 UPSAI: front proletar împotriva capitalismului si imperialismului în fiecare tara si international;
98 Socialistii de stânga doresc cucerirea puterii politice si economice prin lupta revolutionara de clasa, sfidînd ""nerabdarea naiva"" a Moscovei si ""sceptica lipsa de încredere"" a Genevei; UPSAI fuzioneaza cu Internat II în '23 si va disparea facând loc Internationalei Socialiste a Muncii;
107 Chestiunile doctrinale tin de discursul stângii socialiste iar marile decizii politice sunt apanajul dreptei socialiste;
107 Socialismul dupa '20;
107 Partidul Laburist dupa razboi: centralizat, creste; S Webb ""noua ordine a societatii"", iunie '918; se abandoneaza pragmatismul în favoarea unui socialism mai sustinut;
108 Socialismul în Nord; Suedia- 1921 ajunge la putere; '24 în Danemarca (comunism ramâne marginal); Norvegia- DNA se raliaza Internat III;
110 Germania, SPD face totul pt a stopa o eventuala revolutie de tip bolsevic; se aliaza cu conservatorii, participa la represiune împotriva miscarii comuniste si e considerat responsabil de asasinarea lui Liebknecht si Luxemburg; PC devine puternic; Austria, social-democratii controleaza tara - Otto Bauer: socializarea graduala a mijloacelor de productie; violenta defensiva;
112 Socialismul austriac împrospateaza Internat II si unitatea muncitoreasca se mentine! cu schisme majore; din '28 Internat II e combatuta violent de Komintern; deschiderile Kominternului sunt respinse de ISM;
113 ISM devine o forta, F Adler, conducerea e din ""dreapta""; '928 ISM are 6 milioane;
113 SUA 15000 socialisti în PS;
114 jumatatea anilor '20: ISM 25 milioane fata de Komintern, 1700000 cu 1200000 în Uniunea Sovietica;
115 Din '25 Kominternul încearca o apropiere de ISM, caci capitalismul nu cedeaza si e nevoie de ""reformism""; cooperare cu miscarile nationaliste;
116 Apropierea Kominternului de ISM e abandonata pâna în '34;
118 Kominternul considera ISM drept social-fascista; ISM reformista, politica de asteptare si discurs marxist; discursul revolutionar si practica reformista e cauza esecului ISM;
119 Dupa WWI socialismul e la putere si se leaga de Stat; criza din '29 si fascismul releva neputinta ISM;
119 Geneva '20- afirmarea caracterului indisociabil între socialism si democratie: misiunea socialismului este desavârsirea democratiei; condamnarea bolsevismului ca dictatura a unei parti a proletariatului; în ISM pozitiile se polarizeaza: stânga vs dreapta;
121 Marsilia '25: doctrina cedeaza în fata pragmatismului vulgar partidele îsi decid directia;
121 In degringolada vechile certitudini sunt întarite de discursul marxist ortodox care are aceasta putere de a lega nelegatele (creaza unanimitate);
122 ISM se defineste pe baza unui pacifism intransigent; pacea durabila cere dezarmare prealabila totala;
122 Internationalizarea platii reparatiilor;
122 Din '22 ISM vrea colaborare cu SocietateaNatiunilor în ideea democratizarii politicului si spre o Noua Ordine Internationala; din '24 ISM se alatura Societatii Natiunilor; cuvantul de ordine: DEZARMARE (definirea agresiunii);
123 ISM se straduieste sa duca actiunile Societatii Natiunilor spre idealurile sale, internationaliste; ISM înca se confrunta cu nationalul partidelor socialiste;
123 Masele muncitoresti sunt trecute cu vederea de catre ISM care prefera actiunea diplomatica în SocNat;
123 La Bruxelles în '28 articolul ""Militarismul si dezarmarea""; ISM afirma ca dezarmarea nu poate exista decât în socialism;
124 Elaborarea unei ordini economice internationale intreprindere a ISM în legatura cu Federatia sindicala internationala: aceasta ordine economica internationala ar putea depasi antagonismele nationale si cadrul restrâns al protectionismului; CONDITII- 1. reducerea obstacolelor din calea comertului mondial; 2. egalizarea conditiilor de munca; 3. controlul monopolurilor; 4. crearea unui Birou Economic International;
125 Tratatul de la Locarno, oct '25 (Germania e integrata în concertul natiunilor victorioase - ISM denuntase Tratatul de la Versailles unde Germaniei i se impusese o stare); '26 Germania intra în Societatea Natiunilor care devine pâna prin '30 ceea ce i-a fost menit;
125 Pactul Briand-Kellog: Franta si SUA (apoi 60 tari) hotarasc sa nu recurga la violenta ci la negociere în cazul conflictelor;
126 ISM în fata crizei '29 si a ascensiunii lui Hitler;
127 Problema coloniala; apr '26 Comise Coloniala: decalaj discurs-practica; Politica coloniala este REA DAR BUNA (dialectica materialista poti justifica util);
128 Doua feluri de popoare colonizate: cele ce si-au depasit conditia traditionala si s-au impregnat de modernitate (pentru ele se cere eliberare de sub jugul strain fiind capabile sa progreseze singure - iar socialismul le va îndruma) si cele care trebuie protejate si educate împotriva re-caderii în primitivismul anterior colonizarii (protectie eficace pt înaintare spre democratie, adica socialism);
129 ISM vede 3 cazuri posibile: va sprijini lupta pentru independenta a popoarelor oprimate, va cere ca bastinasii sa urce în birocratia administrativa (în coloniile dezvoltate) si va cere pt acestea concesionarea terenului pt bastinasi;
130 Trebuie vegheat ca albii, exploatatori, sa nu aiba putere absoluta asupra administratiei lor (nevoia unei jurisdictii speciale);
131 Fascismul, a doua criza revizionista, socialismul de stânga;
132 ISM nu pricepe specificitatea fascismului; conceput ca forma tranzitorie de guvernamînt (în zone înapoiate economic);
131 Criza '31,o realitate nesperata si neasteptata pt fascism; someri;
134 OttoBauer, asemenea Kominternului, defineste fascismul ca pe o creatie a industriei grele germane, o recrudescenta a capitalismului furibund; ISM, tipic, face presiuni asupra tarilor capitaliste sa ajute financiar economia germana (iluzia socialismului ca economia si democratizarea rezolva problemele);
135 Congresul de la Viena se hotaraste pt o cale democratica; la stânga, exista ideea unei colaborari cu Kominternul împotriva fascismului; opozitia de stânga va genera un nou curent international socialist;
136 Biroul de la Londra (opozitie de stânga) vs Biroul de la Paris;
136 La încep anilor '30 apar sciziuni în ISM: ca program de baza, textul ILP ""Socialism in our time"": mai ofensiv si revendicativ plus un sistem national de credite; mai '32 Berlin, socialistii de stânga formeaza IAG care refuza ""gradualismul colaborarii claselor social-democrate dar si rigiditatea si psihologia comunistilor"";""revolutionari-socialisti;
137 Martie '33 PC si PS din Germania sunt dizolvate;
138 August '33 Conferinta Internationala de la Paris unde ISM arata ce trebuie facut cu fascismul; ISM doreste colaborare cu Kominternul;
139 La Paris 3 curente: stânga vrea actiune de tip bolsevic, de masa, dictatura proletara; dreapta vrea recâstigarea claselor de mijloc, actiuni democratice si refuza orice apropiere de comunism caci ""frica de comunism a aruncat clasele de mijloc spre fascism""; centrul (Adler, Bauer, Blum) e marxist ortodox si vrea revolutie dar delimitata de bolsevism si refuza subordonarea socialismului claselor de mijloc; Centrul incapabil de actiune;
144 A doua criza a revizionismului, H de Man si M Deat; apare în momentul constientizarii decalajului între discurs si practica;
146 In '27 de Man vrea sa depaseasca marxismul ortodox din ISM si POB; acuza determinismul economic si ineluctabilitatea Revolutiei ca fiind un optimism fara substanta; acuza schematismul marxismului generator de mesianism;
146 Care sunt factorii care antreneaza adeziunea maselor la socialism (desi acestea se îmburghezesc)?;
147 de Man: inferioritatea sociala a maselor muncitoare nu sta în nedreptate politica si prejudiciu economic ci pe o stare psihica; ""sensul PROFUND al socialismului este de a ajuta milioanele de oameni sa depaseasca complexul de inferioritate sociala"" (integrarea diferentelor, nu exista prostie, suntem exceptionali asa cum suntem si cât putem);
148 de Man propovaduieste unitatea reformistilor si comunistilor, Revolutia rusa e ""aparatoarea luptei pentru socialism"";
149 M Deat: cere unitatea muncitorilor si a clasei de mijloc pt ca socialismul sa ajunga la putere; Stat puternic, sindicate, cooperative; capitalismul trebuie deviat; revizionismul lui Deat este bine primit de dreapta dar ignorat de Blum; Deat: între fascism si comunism este o ""cursa de viteza""; solidaritatea internationala scade si orientarea strategica a socialismului trebuie sa vizeze cadrul national;
151 Clasele de mijloc, anticapitaliste, tind spre ideile lui Deat (spre spaima lui Blum); noiembrie '33: Deat, Marquet - Partidul Socialist al Uniunii Franceze Jean Jaures (20 mil);
152 La Congresul POB din dec '33, se adopta Planul Muncii (de Man chemat de Vandervelde la Biroul de studii sociale); ECONOMIE MIXTA cu o întarire a puterii Statului; Planul Muncii vrea solidarizarea fortelor sociale în fata capitalismului monopolist;
152 Planul Muncii ataca cauzele fascismului prin ofensiva; de Man nu propune pact politic ci vrea o alianta sociala pt a contracara tendinta favorabila fascismului în Europa; aceasta dinamica vrea sa atinga chestiunea fundamentala a socialismului - mobilurile, ratiunile subiective; PLANUL VREA SA CREEZE O MISTICA;
153 Planul entuziasmeaza sindicatele si tineretul socialist; '38 de Man devine presedintele POB;
155 Ideile planiste în Franta, '32, CGT - economie noua ce va rezolva criza si va absorbi somajul; comunistii considera Planul reformist; SFIO, Revolutia constructiva (ClaudeLevi-Strauss);
156 Planismul se distanteaza în Belgia si Franta de dinamica unitatii de actiune dintre socialisti si comunisti;
156 In '34 Kominternul coteste strategic: lupta clasa contra clasa e abandonata, nu mai ataca pe socialisti, vrea unitate de actiune;
157 Dreapta din ISM (dupa înfrângerea socialistilor austrieci, de stânga) considera în contnuare ca fascismul se sprijina pe teama claselor mijlocii fata de o actiune revolutionara de stânga si se departeaza de comunisti; considera actiunea democratica ca fiind de urmat (si pin asta apropierea de aceste clase de mijloc); '34 Sectiunile franceze ale ISM si IC se apropie spre unitatea de actiune; '33-'34 ISM: se lasa la latitudinea partidelor cum sa colaboreze cu comunistii; la nivel internatonal ISM pune punct unitatii de actiune cu IC; francezii sunt, însa, încurajati sa continue;
161 ISM si neputinta sa în razboiul din Spania, NEINTERVENTIE; Germania, Italia ajuta pe franchisti;
161 Bruxelles, ISM si FSI (sindicala) vor sa ajute clasa muncitoare spaniola agresata de fascism;
162 Frontul Popular, L. Blum, livreaza arme republicanilor IN SECRET; presa de dreapta se dezlantuie împotriva acestui ajutor; presiunile conjugate fac pe Blum sa propuna un acord de neamestec al puterilor straine în chestiunea spaniola; razboiul spaniol sa ramâna afacere interna (teama declansarii unui conflict mondial pornind de la unul regional);
164 In unanimitate cuvantul de ordine este NEINTERVENTIA, politica de pace (chiar cu Germania lui Hitler);
165 A nu deranja puterile fasciste, a refuza orice alianta cu comunistii pt a nu speria clasele de mijloc si a le arunca în bratele fascismului;
166 Ajutor material a existat însa pozitia politica a ISM a daunat republicanilor si a facilitat? victoria franchistilor;
166 Sprijinul activ acordat Spaniei ar ci însemnat apropierea de comunisti; procesele bolsevice din '36-'37 întaresc despartirea de comunism;
169 Biroul de la Londra încearca sa regrupeze extrema stânga europeana, diferita de reformisti si stalinisti (trotkistii si anarhistii ignora Biroul londonez care aduna întreaga stânga europeana);
174 Ultima reuniuniune a Biroului ISM la Bruxelles în '40; programul de ""Reconstructie a Europei"";
176 ""Nationalizarea miscarii muncitoresti"" distruge ISM; realitatea nationala a fost privilegiata fata de obligatiile internationale;
176 In Nord, cu cât partidele socialiste erau mai puternice cu atât mai mult si-au vazut de ele si de realitatile nationale , natural apropiate (în opozitie cu idealul internationalist); 1. accesul socialismului la guvernare l-a legat de national (situate la dreapta ISM); 2. Kominternul a slabit internationalismul socialist; 3. aparitia fascismului si clandestinitatea socialistilor; alte partide socialiste au colaborat cu burghezia pt stoparea fascismului;
187 In '40 de Man: POB sa se adune în partidul unic al poporului belgian, resurectie nationala;
187 Fidelitate fata de rege si prin vointa de a realiza suveranitatea Muncii; caderea democratiilor occidentale vor uni prin arme Europa si se va crea un Stat puternic care va submina clasele avute si va desfiinta somajul prin munca;
188 Pacifismul va face ca în Franta multi socialisti sa ajunga la putere în regimul Vichy;
194 Actiunea împotriva nazismului a transformat partidele socialiste din Vest spre un ""socialism mai uman"" revizuind un numar de dogme; în Vest socialistii au colaborat cu comunistii spre actiuni comune dar în Est comunismul a înghitit partidele socialiste;
196 Din '43 Partidul Laburist discrimineaza membrii germani si austrieci si cere ISM sa reprezinte DOAR pe PL si efortul de razboi britanic;
197 Grupul de la Stockholm, reactivarea unei cooperari internationale;
197 Reconstituirea Internationalei este tributara vointei PL, singurul în putere;
201 Socialismul dupa WWII: marxst, colaborare cu comunistii, democratie de tip nou; alte partide vor reformism, adaptarea capitalismului (dreapta ISM), revolutie lenta, graduala a societatii;
203 Laburistii nationalizeaza Banca Angliei, carbunele, gazul, electricitatea; asigurari, gratuitati medicale; socialism autonom fata de URSS si SUA;
210 Socialismul german trebuie sa apartina de Vest; crearea Kominformului - reorganizarea miscarii comuniste internatioale;
211 In '47 SPD e admis în conferintele socialiste internationale; de la logica de resentiment la logica politica;
215 In '48 SFIO cere tarilor vizate de P Marshall sa elaboreze o strategie comuna pt crearea Statelor Unite Democratice ale Europei; Federatie europeana sau Statele Unite Socialiste din Europa;
215 Dificultatea unei politici comune tine si de diplomatia nationalista a laburistilor;
216 Constructia economica europeana si Uniunea Europeana în vederile socialistilor; belgienii, francezii, olandezii sunt federalisti iar elvetienii, scandinavii, britanicii tin la suveranitate;
220 Aversiunea Laburistilor pentru teorie;
220 Monet: '49-'50 perioada caracterizata de ideea europeana; Laburistii se opun planului Schumann: nu vor autoritate supranationala;
221 Razboiul din Coreea accelereaza reconstructia Internationalei;
222 G. Mollet, Copenhaga '50: sinteza între sensibilitatea crestina a Tarilor-de-jos, anticlericalismul germanilor si francezilor si refuzul marxismului la britanici si scandinavi; Carta de la Frankfurt: socialismul nu necesita o rigida conformitate de principii; convingerile marxiste sau alte metode de analiza a societatii, principiile religioase sau umanitare urmaresc acelasi scop, o cauza comuna: justitie sociala, viata mai buna, libertate, pace (democratia ISM);
223 Comunismul si capitalismul sunt condamnate formal similar însa ""democratia nu e posibila în sistemul sovietic""; IS se departeaza de Mesianismul schematic al Internat II si al ISM; ""Socialismul nu este inevitabil"";
224 IS depaseste Europa, se uita în Asia de S-E; comunismul este instrumentul noului imperialism;
224 IS se vrea înlocuitorul capitalismului european dezonorat de politica coloniala;
224 Laburistii obtin de la POB si SFIO renuntarea la internationalism; Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, apr '51; Laburistii nu participa;
225 Internationala nu are forta coercitiva, nu este o sinteza decat cmmnc al diferitelor doctrine;
230 Socialismul international devine international în mod real; Paradoxal, Vestul a fost socialist iar Estul nu, caci a fost comunist;
232 SFIO vrea constructie europeana pe motive militariste si nationaliste: frica de reînvierea nationalismului german;
233 A treia cale este declarata: nici capitalism (SUA) nici comunism (URSS); prin ameliorarea nivelului de trai tai macaroana comunistilor iar politic, diplomatic si militar, capitalistilor si imperialistilor;
234 Laburistii nu simpatizeaza ideea constructiei europene fiind interesati de imperiul britanic iar SPD se opune planului Schuman; pres SPD K Schumacher declara ca organizarea economica si politica reprezinta pe învingatori; CECA ar fi sechestrul carbunelui din Ruhr; puterea economica germana va fi deviata spre beneficiul francezilor; vasalizarea Germaniei fata de Franta si MareaBritanie, ""realitatea europeana"" un substitut al ""realitatii franceze din vechime""; nationalismul SPD arata defectul ""internationalismului socialist"";
237 Francezii, belgienii, olandezii vor Europa federativa iar englezii, germanii, scandinavii, austriecii se opun;
239 Planul Pleven: armata europeana, armata germana integrata sub un ministru al Apararii; '52 CED, armata europeana; SFIO se opune; '54 accepta, singura logica e a RazboiuluiRece;
240 Esecul CED antreneaza disparitia Comunitatii Politice Europene în '53; SFIO trece de la stânga la dreapta IS: nationalism intransigent;
241 '56 Mollet - Algeria, Sahara, Suez - Franta mare putere;
242 '58, SFIO se scindeaza- PartidulSocialistAutonom;
242 G. Mollet: expeditia Suez-ului reprezinta exemplu de solidaritate socialista;
242 Interventia Frantei si a Marii Britanii au salvat Israelul, o mica tara ce merge spre socialism, de dictatura lui Nasser (asemanat cu Hitler si Stalin);
244 SFIO neaga teroarea din Algeria pe timpul cât a fost la putere; SFIO se opune lui de Gaulle; '62, SFIO se apropie timid de PC; '57 crearea CEE si EURATOM;
247 Conditia indispensabila realizarii socialismului este consacrarea democratiei politice; socialism democratic vs comunism;
249 IS se divizeaza, fata de problema comunista, în IDEOLOGI (fermi în principii) si DIPLOMATI (ce fac diferenta între principiile comuniste, creatoare de sistem, si comunismul sovietic, cea întinat principiile traditiilor socialiste);
252 IS atenta la fiecare gest al URSS pt a nu scapa sanse de negociere; ""Cauza pacii"" primeaza; anticomunismul si antisovietismul se diferentiaza; compromis diplomatic sau confruntare cu URSS (dupa Ungaria '56);
253 Cooperare diplomatica (da) vs cooperare ideologica (nu); 256 Iulie '49Londra: IS creaza USECO un filtru pt partidele socialiste estice din exil; nu le vrea înglobate;
260 In '62 SFIO încheie alianta electorala cu PCF încalcând principiul din '48 ce refuza alianta cu comunistii; IS nu condamna; '66 Finlanda: guvern social-democrat+comunisti; 261 Conducerea si organizarea Internationalei;
270 IS trebuie numita mai degraba I social-democrata; SPD în '59 repudiaza marxismul si lupta de clasa; reformism hotarât: a fi antimarxist bazându-te pe Marx si Engels esti condamnat la sectarism (SPD luptând cu CDU);
271 SPD vrea sa se fondeze pe ""etica crestina, umanism si filosofie clasica"" (te c..i pe tine de râs); comunitatile de indivizi cu gândiri diferite devin tinta socialismului, daca urmaresc valori morale comune si teluri politice asemanatoare;
271 SPD devine atras de libera concurenta, initiativa privata si planificare atât cât e necesar (toate astea în '59);
273 Tratatul de la Roma '57, PiataComuna - CEE si EURATOM;
274 '61, SFIO în opozitie devine internationalista si vrea o Europa supranationala cerând tarilor sa cedeze din suveranitate;
277 Pittermann, presedintele IS, se apropie de comunisti;
279 B. Kreisky, SPÖ; un nou internationalism- lumea a treia;
279 IS se delimiteaza de Miscarile '68 (extrema stânga comunista);
280 SDS, ramura studenteasca a SPD, se departeaza de acesta dupa reformarea sa;
282 Dupa '68, stânga franceza se deosebeste de socialism si social-democratie; noul PartidSocialist în '71 are un program comun cu PC;
283 Desi social-democratia e slaba în comparatie cu extrema stânga si comunismul, ea va conduce dupa '70;
286 Transformarea socialismului începând cu anii '70 se explica prin modificarea raporturilor internationale; în functie de schimbarile unor linii de forta în politica internationala, socialismul reactioneaza; asta îl întareste;
289 1. Din '73 prioritara devine Europa sociala (nu cea politica); justitie sociala înaintea integrarii europene; astfel, dezacordurile politice trec în fundal (o viclenie);
290 2. Comunismul si socialismul: din anii'80 partidele comuniste din Vest intra în declin (preludiul lui '89?!);
291 Din începutul anilor '70 anticomunismul se înmoaie;
291 W. Brandt, ""die Ostpolitk"", apropiere de partidele comuniste si remuscari ale acestora dupa Cehoslovacia '68; mijlocul anilor '70, PC francez se opune URSS si apara un ""eurocomunism"" ce va disparea prin '79;
293 Partidele comuniste intra în declin: PCI devine în '91 Partidul Democratic de Stânga; în Finlanda PC dispare în mai '90;
294 3. Modelul democratic, a treia cale(noncapitalism, noncomunism) pare succesul socialismului;
296 Din '72 Nordul socialist se remarca viguros; IS devine miscare internationala- W. Brandt presedinte;
300 Lumea a Treia a privit spre URSS si China nu spre IS;
300 Intelectualii de stânga au avut bucurii la Revolutia culturala din China, Cuba, Vietnam; IS se implica pt a contracara influenta comunista;
302 Dim. sociala depaseste integrarea politica (conservatorismul domina);
304 Modelul Keynes începe sa faca istorie (proasta desigur);
304 In '81 la putere, socialistii francezi relanseaza economia prin consum; parasesc cu regret acest mecanism pt politica riguroasa;
Din cuprins:
- Catre un progres nedefinit al fiintei umane;
- Ruptura provocata de Primul Razboi Mondial;
- Un colos cu picioare de lut;
- Reconstructia Internationalei;
- Traversarea desertului;
- Reinnoirea socialismului european.
Se poate citi repede. Sunt lucruri interesante de aflat. Am impresia ca suntem total nestiutori fata de acest subiect, socialismul. Ce este, ce se vrea si ce a ajuns in zilele noastre.
NOTELE mele
31 Internationala a II-a voteaza creditele de razboi în august 1914 desi la Basel 1912 declarase ca se opune razboiului - realitatile nationale trec înaintea celor internationaliste;
32 Internationala I, dupa esecul Comunei din Paris, se divizeaza în 2 directii: anarhisti vs marxisti (Malatesta, Bakunin, Kropotkin, Nieuwenhuis);
33 Engels: proletariatul poate ajunge pasnic la putere cu vremea (numarul si importanta va creste);
33 In 1880 numeroase curente în miscarea muncitoreasca: fabiani, sindicalisti, posibilisti, blanquisti, socialisti integrali umaniisti (de catedra);
35 Iulie 1889 Paris, doua congrese muncitoresti rivale: posibilisti vs marxisti - nasterea Internationalei a II-a;
36 Al IV-lea Congres al Int-II: anarhistii sunt exclusi si lupta politica devine arma revolutionara; 1919 - Federatia Sindicala Internationala;
37 Numerosi sindicalisti se apropie de anarhisti ceea ce naste o autonomie a sindicalismului în unele tari;
37 In 1900 apare Biroul Socialist Internat (BSI); BSI va deveni locul de întâlnire al marilor voci socialiste; apar organizatii specifice: de tineret (H de Man), de femei (C Zetkin); Internat II are aparat propriu cu care opereaza politic;
38 Geografia socialismului european;
40 Consolidarea SPD în Germania îl face pe Bismarck sa propuna o politica de ""protectie a muncitorilor""; prapastie între discursul marxist revolutionar si practica cotidiana (birocratie); criza (razboiul) consolideaza-împietreste partidul ceea ce duce la ""falimentul"" din 1914;
41 In Austro-Ungaria chestiunea nationalitatilor face ca Partidul Socialist Austriac sa fie ""mica Internationala"";
44 In Tarile de Jos domina anarhismul (Nieuwenhuis, fost pastor luteran);
46 Partidul Muncitoresc Belgian- nesocialist indiferent fata de teorie si marxism; POB devine contra-societate, case ale poporului (cooperative - Gand, Bruxelles); etica socialista, educatia muncitorului;
46 Socialismul belgian, un socialism etic, reformist;
47 Socialismul britanic, un socialism dezinteresat de transformarea societatii dupa un plan prestabilit; Fabian Society e opusa marxismului;
48 In Marea Britanie difuzia marxismului întâlneste o separatie clara intre miscarea politica si cea sindicala;
48 Franta, primul congres muncitoresc adevarat la Marsilia 1879 - optiune liberala nu marxista;
49 Lucien Herr: educatia muncitorului vs propaganda (Partidul Socialist Muncitoresc Revolutionar); agentul difuzarii marxismului in Franta e Partidul Muncitoresc Francez (Guesde) - favorizeaza dezvoltarea colectivismului în socialismul francez (în Nordul industrial);
50 Blanquisti, democratie directa;
50 ""împrejurarile exceptionale"" permit încalcarea principiului luptei de clasa care interzice ca un socialist sa participe într-un guvern burghez (1899 congres la Japy); 1899 A. Millerand ministru al comertului;
51 Jean Jaures, socialismul însemna pt el triumful si extinderea idealurilor Revolutiei Franceze;
51 Carta de Amiens 1906 sindicalismul revolutionar se delimiteaza de socialismul francez;
52 Socialismul în Italia;
54 Rusia, bakunista la inceputuri; Plehanov;
54 PMSDR in 1898 Minsk; Londra 1903, al II lea congres - mensevici vs bolsevici;
55 Bolsevici vor un partid autoritar si centralizat iar mensevicii îl vor deschis simpatizantilor;
56 Internationala II se confrunta cu problema Agrara si cu Nationalitatile si Nationalismul, probleme grele pt socialism;
57 La Congresul din Zurich 1893 o Comisie agrara gândeste metodele de penetrare în taranime;
58 Internationala s-a preocupat nu doar de muncitori ci si de taranime;
58 Ziare cu specific taranesc apar în sfârsitul sec XIX; danezii, olandezii, francezii vor împartirea pamântului iar românii, italieni, croati, rusi vor cooperativizare;
59 Internat II: 3 perioade distincte: A. pâna în 1895 socialismul credea în prabusirea capitalismului prin revolutie violenta spontana; B. dupa 1896 ideea dispare, capitalismul prospera; E Bernstein prezinta socialismul ca pe o exigenta morala si etica si condamna catastrofismul lui Marx caci dezvoltarea capitalismului va atenua situatia proletariatului; colaborare cu burghezia progresista, reforme succesive, nu finalul ci miscarea;
60 Combatut în SPD de Rosa Luxemburg;
61 In Franta revizionismul cere apropierea de republicanii propagandisti;
62 George Sorel revizionist combate dreyfusismul îndepartându-se de muncitori (fascism?);
62 Rusia, marxism legal - revolutia si dictatura proletara abandonate, pastrata doar credinta marxista în dezvoltarea capitalismului si urmarile acestei dezvoltari; dezvoltarea burgheziei va duce la o revolutie democratica care va anihila revolutia proletara, marxism tolerat de tarism;
63 Economistii, directia analizei economice; lupta pt îmbunatatirea situatiei economice a proletariatului dar împotriva autonomiei politice (Lenin spumega);
63 Revizionismul combate marxismul ortodox;
64 Revizionismul îsi arata limitele, 1907-'08 represiuni în Franta;
64 Revizuirea stângii Internat II, CRIZA RATIONALISMULUI, ideea progresului infinit în stiinta, tehnica, viata sociala (idealurile Iluministe); nationalismul devine prezent pe fondul crizei rationalismului iar sindicalismul revolutionar se adapteaza;
66 Sinteza national-social (Sorel); prefigureaza fascismul; C. A treia faza a Internat II, din 1905: evenimentele din Rusia reînvie speranta unei posibile revolutii, deci socialismul poate merge mai departe;
67 La stânga centrului Internat II (Kautsky, austro-marxism) se afla o tendinta radicala (bolsevici si luxemburghisti în dezacord cu rolul partidului si maselor în procesul revolutionar); la dreapta, revizionismul cu continuarea luptei de clasa;
67 Problema coloniala: combatere-acceptare utilitara (raspândirea ideilor socialiste)-indiferenta;
69 In 1910 ideea grevei generale si a dezertarii e abandonata si ramân lupta pt pace si folosirea haosului pt a propune alternativa;
71 In lipsa unei constiinte de sine, partidele sunt contaminate de nationalism;
71 Italia, Labriola+Sorel, natiune-proletara;
77 Sindicalismul revolutionar si anarhistii sustin razboiul;
78 Influenta nationalismului asupra miscarii muncitoresti se explica prin integrarea acestora în societatile pe care le ""combat""; internationalismul este supraapreciat;
78 Razboiul arata decalajul între discurs si practica (paradoxala mucenicie);
79 WWI integreaza miscarea muncitoreasca în societatile lor; reformism sindical;
81 Londra, 14 feb '915 - partidele socialiste invoca ""Federatia pacifista a Statelor Unite ale Europei si ale lumii"" (Vandervelde); regrupare sub un organism supranational;
82 In sept '914 excludere PSI al lui Mussolini; din Zimmerwald sept '915 Lenin vs ""social-patrioti""; Trotki s.a. are pozitie intermediara;
85 La 24aprilie1916 , Kienthal - nasterea Internat III;
85 Lenin - transformarea razboiului imperialist în razboi civil;
86 Socialistii germani care nu au votat creditele de razboi sunt exclusi din delegatia socialistilor din Reichstag si se organizeaza singuri;
86 Marea Cotitura '917-'918;
87 Germania - Partidul Social-Democrat Independent (USPD vs SPD); In Austriala fel: PACIFISTI la fel ca Sovietul din Petrograd; In '914 ostilitatea împotriva razboiului devine generala;
89 Revolutia Rusa a produs efecte negative în Franta si MareaBritanie; iesind din razboi Rusia a lasat singure tarile ce luptau cu PuterileCentrale;
89 Socialismul francez se situeaza între social-patriotism si defetismul bolsevic; socialismul englez denunta regimul Sovietic ca fiind o dictatura terorista (mensevicii si Kerenski sunt mai populari);
89 Revolutia din Octombrie este primita cu entuziasm în Italia pentru ca PSI avea o pozitie neutralista si internationalista;
90 Germania greve aprilie '917: represiuni, un milion de grevisti;
90 Pozitia socialistilor fata de tratatul Brest-Litovsk;
91 Socialistii germani sustin efortul de razboi;
91 In '918 SPD cauta sa evite o revolutie sociala si se opune abdicarii lui Wilhelm II;
91 Revolutia germana din noiembrie '918; proclamarea Republicii, guvern de socialisti majoritari si independenti;
92 Octombrie '918, Bela Kun fondeaza Republica Ungara a muncitorilor ( pâna în iulie '919);
92 La sfârsitul razboiului sentimentul national e mai puternic decât ideea revolutiei sociale; partidele socialiste sunt constrânse sa se adapteze la o situatie pe care nu au prevazut-o si la care nu au lucrat;
93 Dupa WWI regresia electorala a socialistilor e însotita de o progresie a sindicalismului în MareaBritanie si Franta;
93 Berna, feb '919, conferinta cu 102 delegati din 26 tari (POB si sovieticii refuza întâlnirea cu germanii);
94 Conferinta se arata ostila guvernului sovietic (Kautski, Branting); se doreste o delegatie de ancheta în Rusia bolsevica;
95 Se cere muncitorilor sa dezvolte institutiile democratice pt ascensiunea socialista - afirmarea legaturii socialism-democratie si delimitarea de dictatura bolsevica;
96 Internat II condamna bolsevismul dar pierde întelegerea momentului; martie 1919 nasterea formala a Internat III;
97 Internat a II-a ramâne dreapta socialismului traditional, reformista iar Kominternul ... revolutionar;
97 februarie'921- UniuneaPartidelorSocialistePentruActiuneIndependenta- opusa reformismului si revolutionarismului; SOCIALISM DE STANGA, UPSAI respinge parlamentarismul (InternatII) si metodele bolsevice (Kominternul);
98 UPSAI: front proletar împotriva capitalismului si imperialismului în fiecare tara si international;
98 Socialistii de stânga doresc cucerirea puterii politice si economice prin lupta revolutionara de clasa, sfidînd ""nerabdarea naiva"" a Moscovei si ""sceptica lipsa de încredere"" a Genevei; UPSAI fuzioneaza cu Internat II în '23 si va disparea facând loc Internationalei Socialiste a Muncii;
107 Chestiunile doctrinale tin de discursul stângii socialiste iar marile decizii politice sunt apanajul dreptei socialiste;
107 Socialismul dupa '20;
107 Partidul Laburist dupa razboi: centralizat, creste; S Webb ""noua ordine a societatii"", iunie '918; se abandoneaza pragmatismul în favoarea unui socialism mai sustinut;
108 Socialismul în Nord; Suedia- 1921 ajunge la putere; '24 în Danemarca (comunism ramâne marginal); Norvegia- DNA se raliaza Internat III;
110 Germania, SPD face totul pt a stopa o eventuala revolutie de tip bolsevic; se aliaza cu conservatorii, participa la represiune împotriva miscarii comuniste si e considerat responsabil de asasinarea lui Liebknecht si Luxemburg; PC devine puternic; Austria, social-democratii controleaza tara - Otto Bauer: socializarea graduala a mijloacelor de productie; violenta defensiva;
112 Socialismul austriac împrospateaza Internat II si unitatea muncitoreasca se mentine! cu schisme majore; din '28 Internat II e combatuta violent de Komintern; deschiderile Kominternului sunt respinse de ISM;
113 ISM devine o forta, F Adler, conducerea e din ""dreapta""; '928 ISM are 6 milioane;
113 SUA 15000 socialisti în PS;
114 jumatatea anilor '20: ISM 25 milioane fata de Komintern, 1700000 cu 1200000 în Uniunea Sovietica;
115 Din '25 Kominternul încearca o apropiere de ISM, caci capitalismul nu cedeaza si e nevoie de ""reformism""; cooperare cu miscarile nationaliste;
116 Apropierea Kominternului de ISM e abandonata pâna în '34;
118 Kominternul considera ISM drept social-fascista; ISM reformista, politica de asteptare si discurs marxist; discursul revolutionar si practica reformista e cauza esecului ISM;
119 Dupa WWI socialismul e la putere si se leaga de Stat; criza din '29 si fascismul releva neputinta ISM;
119 Geneva '20- afirmarea caracterului indisociabil între socialism si democratie: misiunea socialismului este desavârsirea democratiei; condamnarea bolsevismului ca dictatura a unei parti a proletariatului; în ISM pozitiile se polarizeaza: stânga vs dreapta;
121 Marsilia '25: doctrina cedeaza în fata pragmatismului vulgar partidele îsi decid directia;
121 In degringolada vechile certitudini sunt întarite de discursul marxist ortodox care are aceasta putere de a lega nelegatele (creaza unanimitate);
122 ISM se defineste pe baza unui pacifism intransigent; pacea durabila cere dezarmare prealabila totala;
122 Internationalizarea platii reparatiilor;
122 Din '22 ISM vrea colaborare cu SocietateaNatiunilor în ideea democratizarii politicului si spre o Noua Ordine Internationala; din '24 ISM se alatura Societatii Natiunilor; cuvantul de ordine: DEZARMARE (definirea agresiunii);
123 ISM se straduieste sa duca actiunile Societatii Natiunilor spre idealurile sale, internationaliste; ISM înca se confrunta cu nationalul partidelor socialiste;
123 Masele muncitoresti sunt trecute cu vederea de catre ISM care prefera actiunea diplomatica în SocNat;
123 La Bruxelles în '28 articolul ""Militarismul si dezarmarea""; ISM afirma ca dezarmarea nu poate exista decât în socialism;
124 Elaborarea unei ordini economice internationale intreprindere a ISM în legatura cu Federatia sindicala internationala: aceasta ordine economica internationala ar putea depasi antagonismele nationale si cadrul restrâns al protectionismului; CONDITII- 1. reducerea obstacolelor din calea comertului mondial; 2. egalizarea conditiilor de munca; 3. controlul monopolurilor; 4. crearea unui Birou Economic International;
125 Tratatul de la Locarno, oct '25 (Germania e integrata în concertul natiunilor victorioase - ISM denuntase Tratatul de la Versailles unde Germaniei i se impusese o stare); '26 Germania intra în Societatea Natiunilor care devine pâna prin '30 ceea ce i-a fost menit;
125 Pactul Briand-Kellog: Franta si SUA (apoi 60 tari) hotarasc sa nu recurga la violenta ci la negociere în cazul conflictelor;
126 ISM în fata crizei '29 si a ascensiunii lui Hitler;
127 Problema coloniala; apr '26 Comise Coloniala: decalaj discurs-practica; Politica coloniala este REA DAR BUNA (dialectica materialista poti justifica util);
128 Doua feluri de popoare colonizate: cele ce si-au depasit conditia traditionala si s-au impregnat de modernitate (pentru ele se cere eliberare de sub jugul strain fiind capabile sa progreseze singure - iar socialismul le va îndruma) si cele care trebuie protejate si educate împotriva re-caderii în primitivismul anterior colonizarii (protectie eficace pt înaintare spre democratie, adica socialism);
129 ISM vede 3 cazuri posibile: va sprijini lupta pentru independenta a popoarelor oprimate, va cere ca bastinasii sa urce în birocratia administrativa (în coloniile dezvoltate) si va cere pt acestea concesionarea terenului pt bastinasi;
130 Trebuie vegheat ca albii, exploatatori, sa nu aiba putere absoluta asupra administratiei lor (nevoia unei jurisdictii speciale);
131 Fascismul, a doua criza revizionista, socialismul de stânga;
132 ISM nu pricepe specificitatea fascismului; conceput ca forma tranzitorie de guvernamînt (în zone înapoiate economic);
131 Criza '31,o realitate nesperata si neasteptata pt fascism; someri;
134 OttoBauer, asemenea Kominternului, defineste fascismul ca pe o creatie a industriei grele germane, o recrudescenta a capitalismului furibund; ISM, tipic, face presiuni asupra tarilor capitaliste sa ajute financiar economia germana (iluzia socialismului ca economia si democratizarea rezolva problemele);
135 Congresul de la Viena se hotaraste pt o cale democratica; la stânga, exista ideea unei colaborari cu Kominternul împotriva fascismului; opozitia de stânga va genera un nou curent international socialist;
136 Biroul de la Londra (opozitie de stânga) vs Biroul de la Paris;
136 La încep anilor '30 apar sciziuni în ISM: ca program de baza, textul ILP ""Socialism in our time"": mai ofensiv si revendicativ plus un sistem national de credite; mai '32 Berlin, socialistii de stânga formeaza IAG care refuza ""gradualismul colaborarii claselor social-democrate dar si rigiditatea si psihologia comunistilor"";""revolutionari-socialisti;
137 Martie '33 PC si PS din Germania sunt dizolvate;
138 August '33 Conferinta Internationala de la Paris unde ISM arata ce trebuie facut cu fascismul; ISM doreste colaborare cu Kominternul;
139 La Paris 3 curente: stânga vrea actiune de tip bolsevic, de masa, dictatura proletara; dreapta vrea recâstigarea claselor de mijloc, actiuni democratice si refuza orice apropiere de comunism caci ""frica de comunism a aruncat clasele de mijloc spre fascism""; centrul (Adler, Bauer, Blum) e marxist ortodox si vrea revolutie dar delimitata de bolsevism si refuza subordonarea socialismului claselor de mijloc; Centrul incapabil de actiune;
144 A doua criza a revizionismului, H de Man si M Deat; apare în momentul constientizarii decalajului între discurs si practica;
146 In '27 de Man vrea sa depaseasca marxismul ortodox din ISM si POB; acuza determinismul economic si ineluctabilitatea Revolutiei ca fiind un optimism fara substanta; acuza schematismul marxismului generator de mesianism;
146 Care sunt factorii care antreneaza adeziunea maselor la socialism (desi acestea se îmburghezesc)?;
147 de Man: inferioritatea sociala a maselor muncitoare nu sta în nedreptate politica si prejudiciu economic ci pe o stare psihica; ""sensul PROFUND al socialismului este de a ajuta milioanele de oameni sa depaseasca complexul de inferioritate sociala"" (integrarea diferentelor, nu exista prostie, suntem exceptionali asa cum suntem si cât putem);
148 de Man propovaduieste unitatea reformistilor si comunistilor, Revolutia rusa e ""aparatoarea luptei pentru socialism"";
149 M Deat: cere unitatea muncitorilor si a clasei de mijloc pt ca socialismul sa ajunga la putere; Stat puternic, sindicate, cooperative; capitalismul trebuie deviat; revizionismul lui Deat este bine primit de dreapta dar ignorat de Blum; Deat: între fascism si comunism este o ""cursa de viteza""; solidaritatea internationala scade si orientarea strategica a socialismului trebuie sa vizeze cadrul national;
151 Clasele de mijloc, anticapitaliste, tind spre ideile lui Deat (spre spaima lui Blum); noiembrie '33: Deat, Marquet - Partidul Socialist al Uniunii Franceze Jean Jaures (20 mil);
152 La Congresul POB din dec '33, se adopta Planul Muncii (de Man chemat de Vandervelde la Biroul de studii sociale); ECONOMIE MIXTA cu o întarire a puterii Statului; Planul Muncii vrea solidarizarea fortelor sociale în fata capitalismului monopolist;
152 Planul Muncii ataca cauzele fascismului prin ofensiva; de Man nu propune pact politic ci vrea o alianta sociala pt a contracara tendinta favorabila fascismului în Europa; aceasta dinamica vrea sa atinga chestiunea fundamentala a socialismului - mobilurile, ratiunile subiective; PLANUL VREA SA CREEZE O MISTICA;
153 Planul entuziasmeaza sindicatele si tineretul socialist; '38 de Man devine presedintele POB;
155 Ideile planiste în Franta, '32, CGT - economie noua ce va rezolva criza si va absorbi somajul; comunistii considera Planul reformist; SFIO, Revolutia constructiva (ClaudeLevi-Strauss);
156 Planismul se distanteaza în Belgia si Franta de dinamica unitatii de actiune dintre socialisti si comunisti;
156 In '34 Kominternul coteste strategic: lupta clasa contra clasa e abandonata, nu mai ataca pe socialisti, vrea unitate de actiune;
157 Dreapta din ISM (dupa înfrângerea socialistilor austrieci, de stânga) considera în contnuare ca fascismul se sprijina pe teama claselor mijlocii fata de o actiune revolutionara de stânga si se departeaza de comunisti; considera actiunea democratica ca fiind de urmat (si pin asta apropierea de aceste clase de mijloc); '34 Sectiunile franceze ale ISM si IC se apropie spre unitatea de actiune; '33-'34 ISM: se lasa la latitudinea partidelor cum sa colaboreze cu comunistii; la nivel internatonal ISM pune punct unitatii de actiune cu IC; francezii sunt, însa, încurajati sa continue;
161 ISM si neputinta sa în razboiul din Spania, NEINTERVENTIE; Germania, Italia ajuta pe franchisti;
161 Bruxelles, ISM si FSI (sindicala) vor sa ajute clasa muncitoare spaniola agresata de fascism;
162 Frontul Popular, L. Blum, livreaza arme republicanilor IN SECRET; presa de dreapta se dezlantuie împotriva acestui ajutor; presiunile conjugate fac pe Blum sa propuna un acord de neamestec al puterilor straine în chestiunea spaniola; razboiul spaniol sa ramâna afacere interna (teama declansarii unui conflict mondial pornind de la unul regional);
164 In unanimitate cuvantul de ordine este NEINTERVENTIA, politica de pace (chiar cu Germania lui Hitler);
165 A nu deranja puterile fasciste, a refuza orice alianta cu comunistii pt a nu speria clasele de mijloc si a le arunca în bratele fascismului;
166 Ajutor material a existat însa pozitia politica a ISM a daunat republicanilor si a facilitat? victoria franchistilor;
166 Sprijinul activ acordat Spaniei ar ci însemnat apropierea de comunisti; procesele bolsevice din '36-'37 întaresc despartirea de comunism;
169 Biroul de la Londra încearca sa regrupeze extrema stânga europeana, diferita de reformisti si stalinisti (trotkistii si anarhistii ignora Biroul londonez care aduna întreaga stânga europeana);
174 Ultima reuniuniune a Biroului ISM la Bruxelles în '40; programul de ""Reconstructie a Europei"";
176 ""Nationalizarea miscarii muncitoresti"" distruge ISM; realitatea nationala a fost privilegiata fata de obligatiile internationale;
176 In Nord, cu cât partidele socialiste erau mai puternice cu atât mai mult si-au vazut de ele si de realitatile nationale , natural apropiate (în opozitie cu idealul internationalist); 1. accesul socialismului la guvernare l-a legat de national (situate la dreapta ISM); 2. Kominternul a slabit internationalismul socialist; 3. aparitia fascismului si clandestinitatea socialistilor; alte partide socialiste au colaborat cu burghezia pt stoparea fascismului;
187 In '40 de Man: POB sa se adune în partidul unic al poporului belgian, resurectie nationala;
187 Fidelitate fata de rege si prin vointa de a realiza suveranitatea Muncii; caderea democratiilor occidentale vor uni prin arme Europa si se va crea un Stat puternic care va submina clasele avute si va desfiinta somajul prin munca;
188 Pacifismul va face ca în Franta multi socialisti sa ajunga la putere în regimul Vichy;
194 Actiunea împotriva nazismului a transformat partidele socialiste din Vest spre un ""socialism mai uman"" revizuind un numar de dogme; în Vest socialistii au colaborat cu comunistii spre actiuni comune dar în Est comunismul a înghitit partidele socialiste;
196 Din '43 Partidul Laburist discrimineaza membrii germani si austrieci si cere ISM sa reprezinte DOAR pe PL si efortul de razboi britanic;
197 Grupul de la Stockholm, reactivarea unei cooperari internationale;
197 Reconstituirea Internationalei este tributara vointei PL, singurul în putere;
201 Socialismul dupa WWII: marxst, colaborare cu comunistii, democratie de tip nou; alte partide vor reformism, adaptarea capitalismului (dreapta ISM), revolutie lenta, graduala a societatii;
203 Laburistii nationalizeaza Banca Angliei, carbunele, gazul, electricitatea; asigurari, gratuitati medicale; socialism autonom fata de URSS si SUA;
210 Socialismul german trebuie sa apartina de Vest; crearea Kominformului - reorganizarea miscarii comuniste internatioale;
211 In '47 SPD e admis în conferintele socialiste internationale; de la logica de resentiment la logica politica;
215 In '48 SFIO cere tarilor vizate de P Marshall sa elaboreze o strategie comuna pt crearea Statelor Unite Democratice ale Europei; Federatie europeana sau Statele Unite Socialiste din Europa;
215 Dificultatea unei politici comune tine si de diplomatia nationalista a laburistilor;
216 Constructia economica europeana si Uniunea Europeana în vederile socialistilor; belgienii, francezii, olandezii sunt federalisti iar elvetienii, scandinavii, britanicii tin la suveranitate;
220 Aversiunea Laburistilor pentru teorie;
220 Monet: '49-'50 perioada caracterizata de ideea europeana; Laburistii se opun planului Schumann: nu vor autoritate supranationala;
221 Razboiul din Coreea accelereaza reconstructia Internationalei;
222 G. Mollet, Copenhaga '50: sinteza între sensibilitatea crestina a Tarilor-de-jos, anticlericalismul germanilor si francezilor si refuzul marxismului la britanici si scandinavi; Carta de la Frankfurt: socialismul nu necesita o rigida conformitate de principii; convingerile marxiste sau alte metode de analiza a societatii, principiile religioase sau umanitare urmaresc acelasi scop, o cauza comuna: justitie sociala, viata mai buna, libertate, pace (democratia ISM);
223 Comunismul si capitalismul sunt condamnate formal similar însa ""democratia nu e posibila în sistemul sovietic""; IS se departeaza de Mesianismul schematic al Internat II si al ISM; ""Socialismul nu este inevitabil"";
224 IS depaseste Europa, se uita în Asia de S-E; comunismul este instrumentul noului imperialism;
224 IS se vrea înlocuitorul capitalismului european dezonorat de politica coloniala;
224 Laburistii obtin de la POB si SFIO renuntarea la internationalism; Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, apr '51; Laburistii nu participa;
225 Internationala nu are forta coercitiva, nu este o sinteza decat cmmnc al diferitelor doctrine;
230 Socialismul international devine international în mod real; Paradoxal, Vestul a fost socialist iar Estul nu, caci a fost comunist;
232 SFIO vrea constructie europeana pe motive militariste si nationaliste: frica de reînvierea nationalismului german;
233 A treia cale este declarata: nici capitalism (SUA) nici comunism (URSS); prin ameliorarea nivelului de trai tai macaroana comunistilor iar politic, diplomatic si militar, capitalistilor si imperialistilor;
234 Laburistii nu simpatizeaza ideea constructiei europene fiind interesati de imperiul britanic iar SPD se opune planului Schuman; pres SPD K Schumacher declara ca organizarea economica si politica reprezinta pe învingatori; CECA ar fi sechestrul carbunelui din Ruhr; puterea economica germana va fi deviata spre beneficiul francezilor; vasalizarea Germaniei fata de Franta si MareaBritanie, ""realitatea europeana"" un substitut al ""realitatii franceze din vechime""; nationalismul SPD arata defectul ""internationalismului socialist"";
237 Francezii, belgienii, olandezii vor Europa federativa iar englezii, germanii, scandinavii, austriecii se opun;
239 Planul Pleven: armata europeana, armata germana integrata sub un ministru al Apararii; '52 CED, armata europeana; SFIO se opune; '54 accepta, singura logica e a RazboiuluiRece;
240 Esecul CED antreneaza disparitia Comunitatii Politice Europene în '53; SFIO trece de la stânga la dreapta IS: nationalism intransigent;
241 '56 Mollet - Algeria, Sahara, Suez - Franta mare putere;
242 '58, SFIO se scindeaza- PartidulSocialistAutonom;
242 G. Mollet: expeditia Suez-ului reprezinta exemplu de solidaritate socialista;
242 Interventia Frantei si a Marii Britanii au salvat Israelul, o mica tara ce merge spre socialism, de dictatura lui Nasser (asemanat cu Hitler si Stalin);
244 SFIO neaga teroarea din Algeria pe timpul cât a fost la putere; SFIO se opune lui de Gaulle; '62, SFIO se apropie timid de PC; '57 crearea CEE si EURATOM;
247 Conditia indispensabila realizarii socialismului este consacrarea democratiei politice; socialism democratic vs comunism;
249 IS se divizeaza, fata de problema comunista, în IDEOLOGI (fermi în principii) si DIPLOMATI (ce fac diferenta între principiile comuniste, creatoare de sistem, si comunismul sovietic, cea întinat principiile traditiilor socialiste);
252 IS atenta la fiecare gest al URSS pt a nu scapa sanse de negociere; ""Cauza pacii"" primeaza; anticomunismul si antisovietismul se diferentiaza; compromis diplomatic sau confruntare cu URSS (dupa Ungaria '56);
253 Cooperare diplomatica (da) vs cooperare ideologica (nu); 256 Iulie '49Londra: IS creaza USECO un filtru pt partidele socialiste estice din exil; nu le vrea înglobate;
260 In '62 SFIO încheie alianta electorala cu PCF încalcând principiul din '48 ce refuza alianta cu comunistii; IS nu condamna; '66 Finlanda: guvern social-democrat+comunisti; 261 Conducerea si organizarea Internationalei;
270 IS trebuie numita mai degraba I social-democrata; SPD în '59 repudiaza marxismul si lupta de clasa; reformism hotarât: a fi antimarxist bazându-te pe Marx si Engels esti condamnat la sectarism (SPD luptând cu CDU);
271 SPD vrea sa se fondeze pe ""etica crestina, umanism si filosofie clasica"" (te c..i pe tine de râs); comunitatile de indivizi cu gândiri diferite devin tinta socialismului, daca urmaresc valori morale comune si teluri politice asemanatoare;
271 SPD devine atras de libera concurenta, initiativa privata si planificare atât cât e necesar (toate astea în '59);
273 Tratatul de la Roma '57, PiataComuna - CEE si EURATOM;
274 '61, SFIO în opozitie devine internationalista si vrea o Europa supranationala cerând tarilor sa cedeze din suveranitate;
277 Pittermann, presedintele IS, se apropie de comunisti;
279 B. Kreisky, SPÖ; un nou internationalism- lumea a treia;
279 IS se delimiteaza de Miscarile '68 (extrema stânga comunista);
280 SDS, ramura studenteasca a SPD, se departeaza de acesta dupa reformarea sa;
282 Dupa '68, stânga franceza se deosebeste de socialism si social-democratie; noul PartidSocialist în '71 are un program comun cu PC;
283 Desi social-democratia e slaba în comparatie cu extrema stânga si comunismul, ea va conduce dupa '70;
286 Transformarea socialismului începând cu anii '70 se explica prin modificarea raporturilor internationale; în functie de schimbarile unor linii de forta în politica internationala, socialismul reactioneaza; asta îl întareste;
289 1. Din '73 prioritara devine Europa sociala (nu cea politica); justitie sociala înaintea integrarii europene; astfel, dezacordurile politice trec în fundal (o viclenie);
290 2. Comunismul si socialismul: din anii'80 partidele comuniste din Vest intra în declin (preludiul lui '89?!);
291 Din începutul anilor '70 anticomunismul se înmoaie;
291 W. Brandt, ""die Ostpolitk"", apropiere de partidele comuniste si remuscari ale acestora dupa Cehoslovacia '68; mijlocul anilor '70, PC francez se opune URSS si apara un ""eurocomunism"" ce va disparea prin '79;
293 Partidele comuniste intra în declin: PCI devine în '91 Partidul Democratic de Stânga; în Finlanda PC dispare în mai '90;
294 3. Modelul democratic, a treia cale(noncapitalism, noncomunism) pare succesul socialismului;
296 Din '72 Nordul socialist se remarca viguros; IS devine miscare internationala- W. Brandt presedinte;
300 Lumea a Treia a privit spre URSS si China nu spre IS;
300 Intelectualii de stânga au avut bucurii la Revolutia culturala din China, Cuba, Vietnam; IS se implica pt a contracara influenta comunista;
302 Dim. sociala depaseste integrarea politica (conservatorismul domina);
304 Modelul Keynes începe sa faca istorie (proasta desigur);
304 In '81 la putere, socialistii francezi relanseaza economia prin consum; parasesc cu regret acest mecanism pt politica riguroasa;
No comments:
Post a Comment