Putina fizica. Teoria stringurilor sau unde a ajuns astazi fizica teoretica. Merita vazut! De ce? Pentru ca oamenii astia au muncit.

Prima Parte : Einstein's Dream (Visul Lui Einstein)



A II-a Parte : Strings the Thing (Chestiunea Stringurilor)



A III-a Parte : Welcome To The 11th Dimension (Bine Aţi Venit în a 11-a Dimensiune) 

Munich 2005 - daca nu l-ati vazut...

Golda Meir, Mossad, O.E.P, Palestina, Israel, C.I.A, K.G.B, crime, crime, crime...

Parintele Rafail Noica vorbind despre Cuviosul Siluan Athonitul

Parintele Rafail Noica vorbind despre Cuviosul Siluan Athonitul pe video.crestinortodox.ro

Arta...azi. Sau ieri.

Cum se picteaza astazi. Vorba unui prieten. Daca-i prinde cu pensula la ei ii exmatriculeaza.

Latina...limba moarta?

Johannes Trithemius (1462-1516)
Dr. John Dee (1527-1608)
Giordano Bruno (1548-1600)

Archives of Western Esoterica

Ex: Giordano Bruno: De Vinculis in Genere

Mai ca-mi pare rau ca n-am invatat latina.
Pentru cine e "nebun" recomand www.limbalatina.ro. Sa aveti spor!

Muzeul Taranului Roman - tur virtual (sau ce ramane din tine dupa ce mori? contul de e-mail, desigur)

In sfarsit, sau mai degraba un sfarsit, MTR exista ( conform zicerii " nu esti pe net, nu existi"). S-a terminat o varsta a vietii MTR. Incepe alta. Oare sa fie adolescenta sau maturitatea?! Eu cred ca maturitatea. O maturitate care poate fi tampa, superficiala, ingamfata, plina de slava desarta sau din contra plina, luminoasa, puternica, modelatoare, exemplara.
MTR tur virtual lansat la Zilele Muzeului Taranului Roman. Dragut! Asta spune cam tot. Adica putin.
Sub influenta lui Culianu si a lui, pare-mi-se, Clastres pot spune ca intr-adevar nihilismul este la el acasa si pe la noi. Doar suntem Occident. Pe scurt, se spune ca nihilismul este acea stare care distruge pentru a pastra intact un ce care si-a dovedit excelenta. Are asemanare si cu vorba Mantuitorului care ii face pe farisei spoitori ai mormintelor profetilor pe care parintii lor i-au ucis. Sper sa nu sune tare asta!
In fond, cand te simti zguduit de galagia ce ne inghite pas cu pas nu prea ai ce face decat sau ce se face sau ce se facea. Ce se facea nu se mai poate face caci cine facea, Bernea/ Irina(s.a. putini), traiau cumva-altcumva. Cum? Nu va spun eu cum... stiti cu totii.
Revenind la turul virtual. Ii doresc sa fie calcat de cat mai multi. Sa fie vazut, cautat, criticat, pieptanat, adorat(?).
MTR a murit, traiasca MTR!

HYPNEROTOMACHIA POLIPHILI

Fascinat de Culianu m-am aplecat asupra lui Francesco Colonna si a lui Hypnerotomachia Poliphil. Am gasit si cartea; gravurile - xilo sunt remarcabile. Daca aveti timp... vizionati!

HYPNEROTOMACHIA POLIPHIL, aici



I

Ottheinrich Bible

www.tiuk.reea.net

Un site de literatura... ici. Cam psihedelic(t) pentru gustul meu dar... interesant

Motto TIUK:

Daniil HARMS

TIUK!

(Traducere din limba rusă de Mihail VAKULOVSKI)

Vară. Masă de scris. În dreapta - o uşă. Pe perete - un tablou. Pe tablou - un cal care ţine în dinţi un ţigan. Olga Petrovna despică lemne. La fiecare lovitură de pe nasul Olgăi Petrovna alunecă pince-nez-ul. Evdochim Osipovici fumează pe un fotoliu.

Olga Petrovna (dă cu toporul în buturugă, care, însă, nu dă nici un semn că s-ar desface).

Evdochim Osipovici: Tiuk!

Olga Petrovna (aranjîndu-şi pince-nez-ul, loveşte în buturugă).

Evdochim Osipovici: Tiuk!

Olga Petrovna (aranjîndu-şi pince-nez-ul, loveşte în buturugă).

Evdochim Osipovici: Tiuk!

Olga Petrovna (aranjîndu-şi pince-nez-ul, loveşte în buturugă).

Evdochim Osipovici: Tiuk!

Olga Petrovna (aranjîndu-şi pince-nez-ul): Evdochim Osipovici! Vă rog frumos: nu mai ziceţi cuvîntul acesta, "tiuk".

Evdochim Osipovici: Bine, bine.

Olga Petrovna (loveşte cu toporul în buturugă).

Evdochim Osipovici: Tiuk!

Olga Petrovna (aranjîndu-şi pince-nez-ul): Evdochim Osipovici! Mi-aţi promis că n-o să spuneţi cuvîntul acesta - "tiuk"!

Evdochim Osipovici: Bine, bine, Olga Petrovna! N-am să-l mai spun.

Olga Petrovna (loveşte cu toporul în buturugă).

Evdochim Osipovici: Tiuk!

Olga Petrovna (aranjîndu-şi pince-nez-ul): Ce nesimţire! Om matur şi nu poate să înţeleagă o simplă rugăminte!

Evdochim Osipovici: Olga Petrovna! Puteţi să vă continuaţi treaba liniştită. Eu n-am să vă mai deranjez.

Olga Petrovna: Vă rog, vă rog foarte tare, lăsaţi-mă să despic măcar buturuga asta!

Evdochim Osipovici: Despicaţi-o, despicaţi-o, fireşte!

Olga Petrovna (loveşte cu toporul în buturugă).

Evdochim Osipovici: Tiuk!

Olga Petrovna scapă toporul, cască gura, dar nu poate să spună nimic. Evdochim Osipovici se ridică din fotoliu, o priveşte pe Olga Petrovna din cap pînă-n picioare şi pleacă. Olga Petrovna stă încremenită cu gura căscată şi-l urmăreşte pe Evdochim Osipovici care se îndepărtează.

hasidism si isihasm - moshe idel

0 Moshe Idel Hasidism Si Isihasm August 2010

Despre Cabala si Francmasonerie - Moshe idel

0 Interviu Neumann Moshe Idel Orizont August2010-2

inca o imagine

o imagine

Zilele Muzeului Ţăranului, 10-19 septembrie

Zilele Muzeului Ţăranului,
10-19 septembrie

Îndrăzniţi! Dincolo de uşă începe Timpul!




Timpul sărbătorii
Târgul meşterilor iconari
10 - 14 septembrie, între 10:00 şi 18:00

Se întâmplă de ceva timp la Muzeul Ţăranului Român, mai precis de vreo şase ani, ca în drumurile noastre obişnuite să dăm de timpul sărbătorii. Timp mic, îndurerat, dar şi tămăduitor, Ziua Crucii înalţă şi curăţă prin post roditor sufletele noastre vremelnice. Reper al sărbătorilor mari în lumea ţărănească – fără cruce tot omul e pierdut – Înălţarea Sfintei Cruci recuperează fragmentar spaţiul sacru şi ne aduce aminte de puterea crucii.
Ce se întâmplă la muzeu de Ziua Crucii: se prăznuieşte cu meşteri, iconari, cruceri şi artişti. Praznicul ţine 5 zile din 10 până în 14 septembrie, de la zece dimineaţa la şase seara, şi e plin de semne. Cumpărăm sau ne bucurăm ochiul şi inima cu troiţe şi cruci, icoane şi izvoade, pristolnice şi pecetare, miniaturi, îngeri ţesuţi, poveşti despre cruceri şi atelierele lor. Pânzături, prescuri şi oale de praznic, vin pentru pomenire. Postim cu dulceţuri, compoturi, pâinişoare, mere şi nuci.
Nu vor lipsi nici atelierele de pictat icoane pe sticlă şi pe lemn pentru copii cu meşteri iconari în fiecare zi de târg de la ora 11.00.

Timpul reculegerii
Expoziţia Cruci de piatră
10 - 30 septembrie, la sala Foaier, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Ceea ce deosebeşte o cruce de piatră de una din lemn este rezistenţa în bătaia timpului. Cea de lemn putrezeşte în cele din urmă, vreme în care cea de piatră este şlefuită, adăugându-i-se ceea ce pietrarului nu-i stă în putere pentru a o înzestra: o frumuseţe împlinită. Cu desenul sculptat, zgâriat sau doar pictat, apoi văruite pe de-a-ntregul ori năpădite de muşchi, lăstăriş sau uitare, ele încă mărturisesc acolo unde au fost ridicate, multe de mai bine de o sută de ani. Le veţi întâlni mai cu seamă pe drumul vinului, care merge mână în mână cu cel al crucilor meşterite de pietrari pe înălţimile dealurilor Istriţa, Tohani sau Ciortea, la învecinarea unor vechi cariere de piatră cu podgoriile, la răspântii, între vii sau în cimitire rarisime.
Vă invităm să aruncaţi o privire în această rezervaţie a pietrei unde meşteşugul este pe cale de dispariţie, vizitând expoziţia-atelier „Cruci de piatră” de la MŢR, Sala Foaier, în perioada 10-30 septembrie 2010, între orele 10-18.

Timpul urmei
Cicatrice - lansare de carte
10 septembrie, 17:00

Purtăm cu toţii stigmatul legăturii ancestrale: buricul. Cicatricea cicatricelor. Pecetea păcatului strămoşesc. Mă gândesc la Adam şi Eva, ca la singurii oameni fără ombilic.
Există cicatrice care sluţesc, altele care conferă mister sau sperie. Impun. Multe dintre ele, dimpotrivă, produc complexe de inferioritate. Cicatricea este citită de ceilalţi. Ea este dovada experienţei limită, dintr-un anumit moment al vieţii. De aceea, de multe ori este autoprovocată.
Cicatricea, excepţia fizică, accidentul, născând nume: Chioru, Strâmbu, Şchiopu.
Urmărindu-ne pas cu pas întreaga viaţă. Devenind istorie. Ce sunt marile războaie, dacă nu cicatrice în evoluţia omenirii?

Timpul descoperirii
Expoziţia Să aruncăm o privire - gucken wir mal
Conversaţie textilă
10 - 19 septembrie, în expunerea permanentă, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Utilizând într-un mod conceptual tehnici şi materiale tradiţionale pentru realizarea textilelor, cinci artişti români şi germani - Victoria şi Marian Zidaru, Senta Connert, Ulrike Kessl, Julia van Koolwijk - au creat o operă de artă contemporană. Pentru un dialog cu obiectele tradiţionale, artiştii integrează opera lor în expoziţia permanentă a Muzeului Ţăranului Român. Unele dintre obiectele muzeului vor fi înlocuite cu operele artiştilor şi vor putea fi găsite la etajul I. Pe holul de la intrarea în Studioul Horia Bernea se va afla opera „Jumătate de nor” a artistei Ulrike Kessl.
Conceptul propune dezbateri despre diferenţe şi similitudini ale textilelor şi artelor meşteşugăreşti, dar şi despre continuitatea acestora, până în prezent.
Vernisaj: 10 septembrie, ora 16:00, intrarea din Şoseaua Kiseleff

Timpul online
Lansarea turului virtual al expoziţiei permanente a MŢR
13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 17:00

Expunerera Muzeului Ţăranului Român a fost concepută dintru început ca o creaţie „pâlpâitoare”, cu clipe de strălucire, cu zone de penumbră, cu compoziţii clare şi afirmative, alături de altele care suscită întrebări sau sunt în căutarea sensului ascuns. În plus, prin felul în care obiectele expuse pot fi articulate, schimbate, îmbogăţite, sau recompuse, expoziţia permanentă capătă şansa tinereţii fără bătrâneţe şi incită mereu curiozitatea proaspătă a vizitatorilor.
Această respiraţie a discursului muzeologic – liberă şi în acelaşi timp subtil controlată – conferă autenticitate, dar şi riscul perisabilităţii; înnoirile, îmbogăţirile şi schimbările operate în ultimii 15 ani au crescut organic unele din altele, în aşa fel încât e aproape imposibil de fixat în memoria vizitatorilor un moment sau o etapă anume. Ele trec şi se pierd în mod natural în uitare.
De aceea, un tur virtual al expunerii de bază, care să fixeze măcar etapa actuală de nuanţare a discursului devine, în cazul Muzeului Ţăranului Român, o necesitate stringentă, chiar în absenţa iminentelor operaţii de consolidare-restaurare viitoare.
Muzeul propune un tur deosebit de bogat, compus din multiple panorame pentru fiecare sală, întreţesut cu explicaţiile bilingve română/engleză ale audioghidului şi completat în punctele sale active, cu documente sonore şi vizuale culese în cercetările de teren.
Un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, aşa cum a fost gândită dintru început şi expunerea.

Timpul în 35 de milimetri
Docu-cinemateca MŢR
13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 20:30

Filon (9’50) – regia Gabriel Hanganu (1995)
Filon este „curatorul” unei fabuloase colecţii personale împrăştiate în sălile unui muzeu de istorie special, realizat pe principiile neaoşe ale pop-art-ului. Unul din indicatoarele adresate publicului atenţionează: „Vizitatorule, te rog nu-ţi diminua simpatia faţă de copiii din fotografii văzându-i îmbrăcaţi în « haine de epocă ». Ei sunt autorii colecţiei muzeale!”.

Roiuri (10’16) – regia Gabriel Hanganu (1996)
Metafora din titlul filmului este un pretext pentru o incursiune minimalistă în viaţa cotidiană a unei mănăstiri. “Roiuri” ocoleşte locurile comune exploatate în zecile de reportaje-tv despre mănăstiri şi surprinde fragmente dintr-un cotidian ritualic altul decât cel religios: culesul mierii de albine, făcutul pâinii, primirea oaspeţilor în zi de sărbătoare, muncile agricole.

O stradă oarecare din Bucureşti (18’20) – regia Ioana Popescu & Marius Caraman (1995)
În colaborare cu EHESS Paris (Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale), Muzeul Ţăranului Român a desfăşurat în anii 1996-97, un proiect de Antropologie urbană în Bucureşti. Printre rezultatele cercetărilor de teren se numără şi acest film, realizat cu mijloacele tehnice minimale ale momentului, dar cu plăcerea nedisimulată a descoperirii unei lumi aparte, plasată în interiorul unui cartier cu multă personalitate, din centrul oraşului mereu surprinzător, care este Bucureştiul.

Grădina boierului Nasta (26’) – regia Marius Caraman (2006)
Rare sunt cazurile în care demersuri ştiinţifice diferite să poată fi documentate prin cercetarea unui acelaşi subiect / obiect. Proiectul Colecţii şi colecţionari s-a întâlnit cu proiectul Muzeul Boierului şi cu cel intitulat Observatorul vizual, nici mai mult nici mai puţin decât în persoana lui Dan Nasta (colecţionar, boier din toate punctele de vedere şi totodată stăpân al unor comori demne de a fi împărtăşite vizual unui public larg). Aşa s-a născut filmul acestui interviul plan fix.

Ceramica de Horezu acasă şi la piaţă (43’) – regia Bogdan Iancu & Cătălina Tesăr (2007)
Angoasa culturală a ultimilor ani legată de “pierderea tradiţiilor” a fost contrabalansată de consumul fervent al produselor asociate cu aceste tradiţii. Numărul târgurilor şi al reportajelor-tv sau din presa scrisă dedicate “meşteşugurilor tradiţionale” pare să crească pentru a alimenta un public din ce în ce mai vrăjit de produsele de artizanat. Filmul construieşte, pe baza câtorva scurte portrete, un studiu de caz elocvent pentru transformările post-socialiste pe care le înregistrează artizanatul românesc la întâlnirea cu piaţa globală: ceramica de Horezu, unul dintre cel mai cunoscute brand-uri ale ceramicii autohtone.

Timpul privirii şi al mirării
Expoziţia „Construcţii” contemporane norvegiene la Bucureşti
15 septembrie – 17 octombrie, la Sala Irina Nicolau, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Expoziţia de artă şi meşteşuguri contemporane norvegiene „Construcţii” va fi deschisă la Muzeul Ţăranului Român, sala Irina Nicolau, din Bucureşti, începând cu data de 15 septembrie. Organizată de Ambasada Regală a Norvegiei la Bucureşti în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român, expoziţia va fi deschisă în perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2010, de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00 - 18:00.
Pornind de la conceptul de construcţii, un termen larg uzitat, de la arhitectură, inginerie şi geometrie, la muzică şi limbaj, expoziţia îşi propune să evidenţieze legătura dintre procesul de creaţie şi ideea care o generează. În acelaşi timp, se remarcă o fuziune indisolubilă între formă, tehnică, material şi sensul pe care îl incumbă toate acestea.
Expoziţia, semnată de 16 artişti norvegieni, oferă o interpretare contemporană a artei şi a meşteşugurilor norvegiene. Cele 22 de lucrări expuse alcătuiesc o mare varietate de forme şi expresii conceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate în tradiţie, toate însă având ca punct de plecare un exerciţiu al practicii meşteşugăreşti.
„Construcţii” este o expoziţie itinerantă. Ea a mai fost deschisă publicului din Spania, Irlanda, Rusia, Chile, Coreea şi Islanda.
Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 15 septembrie, ora 18:30, la MŢR

Timpul artizanilor
Expoziţia Furga Murga - Fraţii Gavrilă – obiecte din piele
16-19 septembrie, la Sala Acvariu, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00



Fraţii Cornliu şi Silviu Gavrilă creează produse din piele lucrate într-o manieră personală folosind metode de lucru tradiţionale şi materiale de o foarte bună calitate. De asemenea, cei doi colaborează cu diverşi artişti plastici, în domeniul picturii pe sticlă, ceramicii, sculpturii în lemn, prelucrării metalelor, realizând diferite obiecte precum: chimire, curele, opinci, tolbe, genţi, cruciuliţe, casete pentru podoabe, tocuri de ochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu ramă din piele.

Timpul sunetului şi al bucuriei
Concert – grupurile Iza şi Ardealul
16 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 19:00

Grupul Iza din Maramureş este un ansamblu cu totul special în România. El s-a construit în cursul ultimilor ani din ţărani tineri, rude şi prieteni, care şi-au dorit să devină artişti de scenă dar care, în acelaşi timp, au refuzat deliberat să se conformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat în România (un model similar cu cel care a funcţionat şi funcţionează încă în toate ţările est-europene). Instrumentiştii sunt cu toţii muzicieni populari profesionişti, angajaţi curent pentru petrecerile rurale şi chiar urbane din Maramureş. Cântăreţii şi dansatorii sunt simpli ţărani din diferite sate, legaţi între ei prin rudenie sau prietenie. Şeful şi animatorul grupului este Ioan Pop, zongoraş şi vocalist, ţăran din Poienile Izei căsătorit în Hoteni. Colaboratorii săi - ceteraşii Dumitru Hîrb, dobaşul Ioan Petreuş şi dansatorii şi cântăreţii Anuţa Pop, Voichiţa Nemeş, Ioan Ilieş, Gheorghiţă Tepei - îl sprijină cu toată convingerea.
Grupul Iza se străduieşte să-şi construiască spectacole fără să mutileze sau să „înfrumuseţeze” muzica sau să-i răpească spontaneitatea, fără să recurgă la clişeele scenice consacrate, fără să uzeze de propriile sale stereotipii. El promovează muzica “clasică” a Maramureşului, melodiile vechi neştiute sau uitate, precum şi învârtitele noi care sunt compatibile cu tradiţia.



Grupul Ardealul din Gherla condus de Emil Mihaiu
Emil Mihaiu este în clipa de faţă cel mai bun ceteraş al Transilvaniei centrale. Emil e originar dintr-un sat ardelenesc cu populaţie mixtă: Buza. A învăţat să mânuiască vioara de la un consătean ţigan, de la care a deprins totodată şi muzicile locului. Mai târziu, ca instrumentist matur şi cu reputaţie în continuă creştere, Emil s-a îmbogăţit cu cântări noi, prinse de la alţii sau create de el însuşi. El este acum deţinătorul unui repertoriu divers şi de o neobişnuită extensie, pe care îl execută cu o virtuozitate şi un rafinament ritmic fără egal.
În cursul unei singure petreceri – să spunem o nuntă, care în Transilvania e adeseori mixtă – Emil are prilejul să cânte, pe rând, româneşte, ungureşte şi ţigăneşte. Tot atunci el execută orice i se cere sau crede că îşi doresc oamenii să audă, inclusiv acele muzici „amestecate”, amplificate sau acompaniate cu instrumente electronice pe care le detestă. Ca orice muzician care îşi câştigă onest pâinea, Emil Mihaiu îşi satisface, cu sau fără plăcere, angajaţii. Preferinţa sa personală se îndreaptă însă spre tradiţionale, cele pe care le cântă în concerte - în special în cele care le susţine în străinătate, întotdeauna împreună cu colegii şi prietenii săi din grupul Ardealul.
Conştient de valoarea muzicii sale, Emil se îngrijeşte să o poarte spre posteritate. Până acum, el a realizat două discuri la mica editură Ethnophonie a Fundaţiei Alexandru Tzigara Samurcaş; un al treilea împreună cu maestrul Sherban Lupu, la casa de discuri Electrecord; un al patrulea, care va apare foarte curând la editura olandeză New Samarkand Records; şi un al cincilea, deja în curs de pregătire, la aceeaşi editură Ethnophonie. Discul Muzică ţigănească din Transilvania/Gypsy Music from Transylvania, realizat împreună cu grupul Ardealul, a primit în anul 2004 două preţioase distincţii internaţionale.

Timpul aromelor
Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentru bucureşteni
17-19 septembrie, între 10:00 şi 18:00

Celor care nu au ajuns în portul cultural Cetate, Asociaţia Film România şi Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu”, vor programa în perioada 17-19 septembrie, la MŢR, Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentru bucureşteni.
Vă aşteptăm cu proiecţii de filme din ţările balcanice – o selecţie din cele mai bune filme realizate în ţările balcanice în ultimii ani, laureate la marile festivaluri internaţionale. Proiecţiile vor avea loc seara, în aer liber, în curtea MŢR şi la Clubul Ţăranului. În aceeaşi perioadă, Mircea Dinescu va prezenta, spre degustare şi vânzare, preparate culinare pregătite în bucătăria sa cu ingrediente naturale provenite din fermele proprii. Vizitatorii muzeului vor avea ocazia să deguste şi să achiziţioneze mai multe soiuri din Vinul lu’Dinescu.


Sponsor: SC Michelin România SA

Parteneri: Ambasada Norvegiei, Romfilatelia, RATB, AFR, Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu”

Daca si asta mic s-a lasat de tigare...

Carti de vanzare

Imi fac curat in biblioteca. Pun aici cartile pe care vreau sa le vand. Daca va place ceva spuneti. Cu plata facem asa: ori ne intalnim, ori va trimit in sistem ramburs prin posta (costa putin, functie de greutate).
Priviti



Ilya Ehrenburg - Julio Jurenito

Preot Dumitru Popescu - Hristos, Biserica, Societate

Herman Hesse - Lupul de stepa

Ortega y Gasset - Velazquez, Goya

Kundera - Lentoarea

Kundera - Ignoranta

Kundera - Identitatea

Kundera - Valsul de adio

Beckett - Moloy, Nuvele

Odiseea martiana - maestrii anticipatiri clasice

DORIS LESSING - O COBORARE IN INFERN

Marquez - Fantastica si trista poveste a Candidei Erendira ...

Sartre - Teatru

GERHART HAUPTMANN - TEATRU, 2 vol

Malraux - Speranta

Virginia Wolf - Anii

Virginia Wolf - Spre far

JEAN STAROBINSKI - Melancolie, nostalgie, ironie

Johan Huizinga - Cultura olandeza in sec XVII

PAUL VALERY -Poezii-Dialoguri-Poezie si Estetica

Henry Miller - Plexus

Papa Ioan Paul al II-lea - Sa trecem pragul sperantei

Albert Camus - Caiete

Garcia Marquez - DESPRE DRAGOSTE SI ALTI DEMONI (Editura Rao)

Graham Greene - Ministerul groazei

Un caz de mutilare - Graham Greene

faust bradescu - victorii legionare

Graham Greene - Agentul secret

Innokenti Smoktunovski - Vremea sperantelor

THOMAS MANN - CASA BUDDENBROOK (3 VOLUME)

Virginia Wolf - Noapte si zi

GABRIEL GARCIA MARQUEZ - A trai pentru a-ti povesti viata

Eugene O'Neill / TEATRU (3 volume)

CESARE PAVESE - MESERIA DE A TRAI

Vladimir Makanin - Underground

Henry Miller - zile linistite la clichy

cioran - caderea in timp

N.STEINHARDT - Calatoria unui fiu risipitor

Henry Miller - Cosmarul climatizat

Respirari de Nichita Stanescu

john stuart mill - Despre libertate

jean duvignaud - Sociologia artei

Umberto Eco - Cinci scrieri morale

Jean Francois Revel - Marea parada

marco ivan rupnik - De la experienta la intelepciune

Virginia Wolf - Orlando

alexandru naum - Istoria artei de la inceputul crestinismului

Camilo Jose Cela - FAMILIA LUI PASCUAL DUARTE

Stefan Augustin Doinas - Mastile Adevarului Poetic

Virginia Wolf - Valurile

De la cucuta la Coca - Cola - Dan Grigorescu

MIHAIL BULGAKOV - Teatru

Italo Svevo - CONSTIINTA LUI ZENO

Choderlos de Laclos - Legaturile primejdioase

George Lazarescu - Civilizatie italiana

NATHANIEL HAWTHORNE - LITERA STACOJIE

George Calinescu - Bietul Ioanide

Mihail Sadoveanu - Cazul Eugenitei Costea

John Galsworthy - Floarea intunecata

I. Peltz - Noptile domnisoarei Milli

R. L. Stevenson - Seniorul de la Ballantrae

Ion Vladutiu - Turism cu manualul de etnografie

Eugen Barbu - Groapa

Sidney Sheldon - STRAINUL DIN OGLINDA - Roman de dragoste

Nicuta Tanase - Ghidul superstitiosului

MARK TWAIN - AUTOBIOGRAFIE

Jean Jurubita Sucuri de fructe si bauturi racoritoare

Paul Decei - Pe plaiuri si vai carpatine

Cella Serghi - Panza de paianjen

anne bronte - Necunoscuta de la Wildfell Hall

Dumitru Staniloae - Din istoria isihasmului in ortodoxia romana

emile faguet - arta de a citi

Epoci si opere - Hans Sedlmayr

Tomuta, Rogoveanu, Iliescu - Acumulatoare pentru autovehicule

Almeida Garrett - CALATORIE PRIN TARA MEA

DORU POPOVICI - MAGICIANUL DE LA BAYREUTH

ANTHONY PRICE - CREATORII DE LABIRINTURI

Ion Lacranjan - Suferinta urmasilor

HENRY JAMES - VARSTA INGRATA

WILKIE COLLINS - FEMEIA IN ALB

Vasili Suksin - LIUBAVINII

Marin Sorescu - Apa vie,apa moarta

Voltaire - Dialoguri si anecdote filosofice

Joseph Conrad - Nostromo

ANNE BRONTE - Agnes Grey

Cesare Pavese - Noaptea de sarbatoare si alte povestiri

Icoana lui Hristos, Christoph Schonborn

Usa interzisa de Gabriel Liiceanu

Travesti - Mircea Cartarescu

M. Bulgakov - Insemnarile unui tanar medic

Alberto moravia - ciociara

Teodor Bconsky - Ispita binelui

Elena Dulgheru - Tarkovski - filmul ca rugaciune

Pavese - Casa de pe colina

Romano Guardini - Sfarsitul Modernitatii

Alexandr Dicu - Manualul fotografului amator

Romain Roland - Teatru

Blaga - Trilogia culturii (3 vol)

Yolanda Mateos Ortega - Gramatica limbii spaniole pe scurt

Constantin Duhaneanu/ Elena Balan Osiac - Limba spaniola - curs practic

Faulkner - am 10 carti

Spor!

Ma opresc!

M-am mai oprit odata cu blogul.
Ma voi opri din nou.
Pare inutil si ma simt ca si cum vorbesc cu peretii.
Cu bine!

Cum se afla adevarul?

Unde se gaseste adevarul? Rorty se intreaba, la ce bun adevarul? Pai cum la ce bun? La socializare, la afiliere, la consum.
Unde gasim adevarul despre trecut? La biblioteca? Nu. La Mall, la Movieplex. Acum cu 3D sau 6D sa vedem cine poate spune ca nu e asa cum am vazut eu.
Urmeaza sa apara doua filme despre care cred ca vor agita putin blogosfera.
Creation, despre Darwin
Agora, despre cat de departe ar fi ajuns lumea daca nu exista Biserica.
Urmariti!

Traim in plina paranoie precrestina, in plina slabiciune umanista

Din ce in ce mai mult apar in media oameni politici care-si marturisesc credinta in parapsihologie, in spiritism si magie. Este HALUCINANT.
Traim in plina epoca pre-crestina. Si in asemenea hal a ajuns Puterea crestinului incat acestia chiar ne conduc. Unde, incotro ne conduc? Acesti oameni nici macar nu vorbesc cu ironie sau cu detasare despre aceste credinte. Nu este vorba de lipsa de rusine ci chiar de o credinta impresionant de puternica. Analfabetismul spiritual al conducatorilor nostri este un semn de catastrofa cu iz de genocid comunitar. Pai noi, crestinii, suntem atat de slabi incat in varful fruntii s-au ridicat toate insectele dejectate de o epoca infernala, timpul comunismului.
Proclamatia de la Timisoara a fost vazuta ca un act politic cand, de fapt, trebuia vazuta ca un act medical, ca o circulara a Sanepidului. Igiena societatii noastre ar trebui, ca si la om, sa fie o principala preocupare fara de care BOALA are front deschis pentru a se manifesta.
Mie imi este realmente frica ca acesti conducatori nu sunt in stare sa-mi ofere, intr-o perioada de criza puternica, sansa de a putea sa-mi gasesc cele necesare continuarii vietii. Aici nu este vorba de asistenta sociala ci de chemarea conducatorilor de a ajuta si a facilita gasirea demnitatii cotidiene.
Spunea cineva ca daca ar fi exista o tara in care Revolutia sa fi fost naturala, aceasta tara ar fi fost Romania. E vorba de Revolutia moderna.
Fratilor, mai multa rugaciune!
Suntem pe marginea prapastiei.
Si nimeni nu este la volan.
Sau, este!

Teologia nunţii din Cana Galileii: subsidiu omiletic la Duminica a II-a din Timpul ordinar, An C

E ziua Domnului. Evanghelia Liturghiei duminicale ne oferă o lecţie de teologie: teologia nunţii din Cana Galileii, scrisă de Sfântul Ioan în capitolul 2 al Evangheliei sale, versetele 1-12.
Să o ascultăm:
„În ziua a treia, s-a făcut o nuntă în localitatea Cana, din Galileea. Mama lui Isus era acolo. A fost chemat şi Iisus cu ucenicii săi la nuntă. Terminându-se vinul, mama lui Iisus i-a zis: "Nu mai au vin". Iisus i-a răspuns: "Ce vrei de la mine, femeie? Încă nu a venit ceasul meu". Mama lui Iisus a zis slujitorilor: "Faceţi tot ce vă va spune". Erau acolo şase vase de piatră, puse pentru curăţirea iudeilor, fiecare de circa o sută de litri. Iisus le-a zis: "Umpleţi vasele cu apă". Ei le-au umplut până sus. Atunci Iisus le-a spus: "Scoateţi acum şi duceţi nunului". Şi i-au dus. Nunul a gustat apa prefăcută în vin. El nu ştia de unde este vinul, slujitorii însă care scoseseră apa, ştiau. Nunul l-a chemat atunci pe mire şi i-a zis: "Orice om pune la masă mai întâi vinul cel bun şi numai după ce au băut bine, îl pune pe cel mai puţin bun. Dar tu ai ţinut vinul bun până acum". Aceasta a fost prima minune pe care a săvârşit-o Iisus; era la Cana, în Galileea; astfel şi-a arătat slava şi ucenicii lui au crezut în el. După aceasta, s-a coborât la Cafarnaum împreună cu mama sa, cu rudele şi ucenicii săi şi au rămas acolo câteva zile.”

Observăm imediat abilitatea narativă extraordinară a evanghelistului Ioan. El ia un episod din viaţa lui Iisus şi îl transformă într-o lecţie de teologie populară, în care ospăţul de nuntă din Cana este transfigurat de imagini şi cuvinte care transmit o serie de mesaje cifrate.

Mesajele în cod sunt mai multe: absenţa mirilor în timpul banchetului de nuntă; terminarea vinului în momentul de vârf al sărbătorii; cuvântul „femeie” folosit de Iisus adresându-se mamei sale; porunca dată de Maria slujitorilor: „Faceţi tot ce vă va spune”; şi, în fine, apa prefăcută în vin.

Învăţătura se deschide cu notarea că acest fapt prodigios s-a întâmplat în cea „de-a treia zi” a activităţii apostolice a lui Iisus, şi că minunea i-a fost ca şi „smulsă” de presiunea din partea mamei sale, căci - aşa cum el însuşi spusese - nu-i venise încă ceasul. Doar în ceasul morţii şi învierii sale va apărea tuturor în mod extrem de clar ceea ce ucenicii intuiseră la Cana Galileii.

Nu mai au vin. Învăţătura de bază acestui fragment evanghelic este că religia este o comuniunea de iubire dintre Dumnezeu şi oameni. Ei sunt, Dumnezeu şi umanitatea, mirii teologiei creştine. În alte religii legătura dintre Dumnezeu şi oameni poate fi concepută într-un alt mod, dar pentru Isus nu poate fi concepută decât ca o relaţie de iubire. Chiar şi profeţii lui Israel gândeau în acelaşi mod.

Exemplu este fragmentul din Isaia 62, 1-5, astăzi prima lectură, unde citim că „Domnul se va bucura de tine, cum se bucură mirele de mireasă”
Iată textul:
Din dragoste pentru Sion nu voi tăcea, din dragoste pentru Ierusalim nu voi avea odihnă, până când dreptatea lui nu va apărea ca o lumină şi mântuirea lui nu va străluci ca o făclie aprinsă. Atunci neamurile vor vedea dreptatea ta şi toţi împăraţii slava ta; şi-ţi vor pune un nume nou pe care îl va hotărî însuşi Domnul. Vei fi ca o cunună strălucitoare în mâna Domnului şi ca o diademă împărătească în mâna Dumnezeului tău. De acum nu te vor mai numi "Cea părăsită" şi nu-ţi vor mai numi pământul tău "Ţară pustie", ci te vor numi "Bucuria mea" şi pământul tău: "Mireasă fericită", căci Domnul şi-a găsit bucuria în tine şi ţara ta se va cununa cu el. După cum se uneşte în căsătorie tânărul cu fecioara, la fel cel ce te-a zidit se va uni cu tine, şi după cum mireasa este bucuria mirelui, la fel tu vei fi bucuria Dumnezeului tău.

Dacă religia este bazată pe altceva, pe tradiţii populare, pe caracterul rezonabil al credinţei, pe etica religioasă necesară unei bune trăiri între oameni, într-o zi sau alta „vinul se va termina la mijlocul sărbătorii”. Vor rămâne atunci dezamăgiţi mai ales cei care cred că intră în lumea realităţilor spirituale cu ajutorul unor tehnici de manipulare psihologică a potenţialului lor lăuntric.

Ar putea rămâne „fără vin”, dezamăgiţi, chiar şi acei evrei, care, uitând învăţătura profeţilor, pun în centrul religiozităţii lor Legea lui Dumnezeu, şi nu pe Dumnezeul Legii. Este o poziţie religioasă respectabilă, dar periculoasă. Numai ideea unui Dumnezeu tată al tuturor oamenilor poate salva religiile de pericolul, mereu latent al extremismului ideologic.

Faceţi tot ce vă va spune. În pericopa evanghelică nu ne este sugerat în nici un mod să recurgem la teologia sponsală a Bibliei pentru a profita de ea, cum se întâmplă adesea în mai multe relaţii de logodnă. Ceea ce Maria spune slujitorilor, lămureşte această ambiguitate: „Faceţi tot ce vă va spune” (v.5). Ea, care a fost prima mireasă a lui Dumnezeu în economia Evangheliei, a spus: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău” (Lc 1,38).
Acum apare clar, pentru ce Iisus, răspunzând mamei sale care îi cerea să intervină deoarece la sărbătoarea de nuntă se terminase vinul, i-a răspuns: "Ce vrei de la mine, femeie? Încă nu a venit ceasul meu" (v. 4). Evanghelistul Ioan, pune aici faţă în faţă: prima femeie a neamului omenesc, care a spus „nu” lui Dumnezeu (Gen 3,15), şi prima femeie a noii umanităţi, care a spus „da” lui Dumnezeu (Lc 1,38) şi ne invită toţi să facem la fel.

Doar cu această condiţie, apa religiozităţii umane va putea fi prefăcută în vinul Evangheliei, într-un vin care nu este egal cu nici unul altul. Aceasta este convingerea lui Ioan. Şi aceasta este şi convingerea ucenicilor săi, şi bineînţeles, şi a noastră.

RadioVaticana