Un nou dosar Herta Muller

 Nu stiu ce mi s-a nazarit pe femeia asta. Insa modul viclean si slugarnic in care e tratata, pornind de la admiratie (sincera) pana la scrasnete de dinti (care nu se aud dar se cunosc), imi ridica parul pe ceafa. La propriu. O ceata de catelusi, care mai de care mai dusi la cosmetician, se bucura cum ca, in sfarsit, fac si ei ceva important. Adica faceau ei literatura in Romania dar acum aceasta literatura chiar e recunoscuta si unde, la Stockholm in Suedia cum intri putin mai sus pe dreapta.
Acum sa te tii frate. Ce faceau astia pana acum cultura dar sa-i vezi de-acum incolo.
Seamana cu ce faceam noi prin 90. Jucam noi fotbal, chiar binisor. Dar cand batea Romania pe Argentina, pe Columbia sau prin 86 pe Italia cand ieseam la fotbal parca eram mai tari ca deunazi. Rupeam portile cu noi fente, nu invatate ci, scoase din unghere pitite unde le tineam ascunse din timiditate. Si era minunat.
Uite ca am pornit cu manie si am terminat frumos. O fi bine o fi rau?! Nu e rau dar e totusi, jenant.

Mircea VASILESCU - Un profil autentic - argument -
Limba celor care nu scriu şi "tîmpita de patrie"
"Aş fi preferat să nu scriu niciodată nici un cuvînt"
"Scriu pentru că nu pricep"
"Mai întîi se cîntă imnul, tovarăşa..."
Presa despre Herta Müller