mai e posibil asasinatul politic in UE? crima inca bantuie imaginarul conducatorilor nostri. vorbeam despre asta aici1, aici2, aici3.
ideea asasinatului politic era o idee ce parea moarta de sute de mii de ani, doar in capul unor nebuni mai putea exista.
ea, ideea, trebuie mai intai readusa in vedere "posibilistilor". tocmai asta face domnisorul antonescu prin declaratiile sale: "Traian Băsescu şi aceşti oameni de mine nu scapă, decât dacă mă omoară, ceea ce nu e cazul, sper. De mine nu scapă până când nu dau socoteală politic, că eu nu mă ocup cu altceva, în faţa cetăţenilor României, pe care i-au minţit şi-i mint, pe care i-au furat şi-i mai fură încă pe unde mai sunt şi pe care mai noi îi sfidează, îi intimidează în fiecare seară domnul Traian Băsescu (...) Asta până nu se termină, eu nu mă opresc, oricâte ameninţări, oricâte insulte, oricâte calomnii".
nimic nu conteaza pentru un bolsevic (leninist mai degraba). interesant e ca ideea preluarii puterii prin orice mijloace a fost preluata de Lenin de la Napoleon. spunea: sa luam noi puterea si vorbim dupa aia, vedem noi ce mai e de facut apoi. in timpurile de inceput ale suspendarii (prin iulie) la intrebarea cum se va descurca conducerea tarii si cum va explica Europei ce se intampla, dan mihalache (secretar general adjunct al guvernului) spunea ca e simplu, asta se va rezolva printr-o campanie diplomatica bine sustinuta.
voi intreba si eu ca Cernisevski/Lenin: CE-I DE FACUT?
am citit cartea lui Oprea, Adevarata fata a lui Traian Basescu. nu e vorba de fata lui Basescu ci de adevaratul(?) lui spate. cred ca domnul Oprea, si multi alti oameni politici, sunt prinsi in capcana conceptiei care spune ca adevarul nu conteaza caci oricum nu poate fi aflat. deci vor declara verosimilul ca fiind adevar. ei cred ca daca Dumnezeu a murit (dar a si inviat), adevarul nu mai poate fi gasit ci cel mult un verosimil suficient si necesar urmatorului act politic.
ideea asasinatului politic era o idee ce parea moarta de sute de mii de ani, doar in capul unor nebuni mai putea exista.
ea, ideea, trebuie mai intai readusa in vedere "posibilistilor". tocmai asta face domnisorul antonescu prin declaratiile sale: "Traian Băsescu şi aceşti oameni de mine nu scapă, decât dacă mă omoară, ceea ce nu e cazul, sper. De mine nu scapă până când nu dau socoteală politic, că eu nu mă ocup cu altceva, în faţa cetăţenilor României, pe care i-au minţit şi-i mint, pe care i-au furat şi-i mai fură încă pe unde mai sunt şi pe care mai noi îi sfidează, îi intimidează în fiecare seară domnul Traian Băsescu (...) Asta până nu se termină, eu nu mă opresc, oricâte ameninţări, oricâte insulte, oricâte calomnii".
nimic nu conteaza pentru un bolsevic (leninist mai degraba). interesant e ca ideea preluarii puterii prin orice mijloace a fost preluata de Lenin de la Napoleon. spunea: sa luam noi puterea si vorbim dupa aia, vedem noi ce mai e de facut apoi. in timpurile de inceput ale suspendarii (prin iulie) la intrebarea cum se va descurca conducerea tarii si cum va explica Europei ce se intampla, dan mihalache (secretar general adjunct al guvernului) spunea ca e simplu, asta se va rezolva printr-o campanie diplomatica bine sustinuta.
voi intreba si eu ca Cernisevski/Lenin: CE-I DE FACUT?
am citit cartea lui Oprea, Adevarata fata a lui Traian Basescu. nu e vorba de fata lui Basescu ci de adevaratul(?) lui spate. cred ca domnul Oprea, si multi alti oameni politici, sunt prinsi in capcana conceptiei care spune ca adevarul nu conteaza caci oricum nu poate fi aflat. deci vor declara verosimilul ca fiind adevar. ei cred ca daca Dumnezeu a murit (dar a si inviat), adevarul nu mai poate fi gasit ci cel mult un verosimil suficient si necesar urmatorului act politic.
No comments:
Post a Comment