Va propun o carte. Editata de Humanitas. Un filosof pe gustul meu; de abia asteptam sa-i fie traduse cartile. Nu ma descurc cu englezele, de. Roger Scruton website
Persoana virtuoasa ""stie ce sa simta"", iar asta înseamna sa simti ceea ce este cerut de situatie: emotia potrivita, îndreptata catre obiectul potrivit, în ocazia si masura potrivite. Morala are drept scop aceasta cunoastere: ea este o educatie a emotiilor. Virtutea eroului grec e totuna cu siguranta sa emotionala. Cultura înalta ofera în continuare, într-o forma intensificata si imaginativa, viziunea etica pe care religia ne-o punea la îndemâna. Ne daruieste cunoasterea scopurilor nu a faptelor sau a mijloacelor ( CE si nu CA sau CUM).
54 Daca urmaresti un scop în orice actiune pe care o întreprinzi NU ESTI UN OM AL DIALOGULUI CI SINGUR; PRIETENIA/ DIALOGUL/ CONVERSATIA: este un mijloc de a obtine ceva dar doar daca nu e folosita ca mijloc de a obtine ceva!!! A consuma lumea vs a o iubi, a o pretui!!! A afla arta de a gasi scopuri acolo unde s-ar putea sa fi aflat doar mijloace. Pasiunea dezinteresata pentru lucrul-în-sine.
56 Sportul ca re-creare a sentimentului religios!!![religios da, dar nu crestin; social/comunitar, da, dar nu bisericesc]. Mit (lume, arhetip, accidentul sortii) si Fictiunea (drama individualizata); Cultura înalta, produsele ei: mântuire fara transcendent, pur si simplu o întâlnire fara scop cu un obiect nefolositor. Ne bântuie cu familiaritatea sa, cu iminenta ei, cu patosul ei omenesc.
59 Arta culturii înalte s-ar inspira din experiente mai putin constiente din religie!!! Arta a crescut din viziunea sacra a vietii: artistul înlocuieste preotul.
62 Mântuirea spiritului prin forta consolatoare a culturii înalte. Arta artistului nu trebuie sa fie ceva nou ci trebuie sa fie CEVA AL SAU. Perspectivele sunt individuale si creeaza o comunitate a simpatiei. Când o cultura comuna intra în declin, viata etica poate fi sustinuta sau reînnoita doar prin lucrarea imaginatiei: asta e lucrarea culturii înalte. Casatoria ca legamânt împotriva îndaratniciei vointei: pune individul într-o ordine morala aflata dincolo de ratiune. Superstitia, ceremonia, riturile tribului (înlaturate de Iluminism) au fost substituite de taina ordinelor iluminate secrete (fasciste!); Arta antica vs Arta moderna: natura vs cautare, interioritate, sentiment, dor nepotolit. Romantismul, o atitudine ascunsa a Iluminismului, cauta ""pietatea pierduta"" distrusa de Iluminism: cauta cultura populara, misterul ascunse în launtricul poetului. Nostalgia dupa riturile de trecere care ne-ar scapa de povara libertatii, transformând libertatea într-o forma de comuniune. Atitudinea estetica e un fel de tânguire. Plaseaza un cadru în jurul obiectului si îl priveste ca pe ceva spiritual, transfigurat - si de aceea, mort. WELTSCHMERZ: TRISTETE METAFIZICA. Faust o smulge pe Gretchen din sfera pietatii naturale si o face ideal estetic!!! Dragostea eliberata de casatorie devine achizitie personala fara vreun rit de trecere în comunitatea morala.
75 Cultura înalta iluminista a salvat viata etica din ruinele culturii religioase; lucrare a imaginatiei, atitudinea estetica a substituit veneratia religioasa ca sursa a valorilor; sentimentul moral a secat, ramâne doar esteticul. Sub presiunea laicului arta ofera iluzii, visuri, fantezii gata facute: eroul romantic distruge comunitatile închegate, dragostea erotica devine o forta distructiva caci obiectul ei adevarat este închipuit, imaterial, de neatins; casatoria e privita ca slabiciune burgheza, nu ca rit sacru de trecere pe care se întemeiaza viata etica. VIZIUNEA ETICA INCREDINTATA PRIVIRII ESTETICE ESTE PUTIN CÂTE PUTIN TRADATA DE EA!!!
72 Fantezie vs Imaginatie: prin mijlocirea fanteziei dorinta invadeaza viata si-i anuleaza exigentele; obiectul fanteziei este total dictat de dorinta care-l cauta; Imaginatia are lumea ei în care intrând pastram dimensiunea realului; Emotia se întemeiaza pe credinta, frica pe pericol, furia pe înselare: când credinta e suspendata emotiile obisnuite îsi pierd temeiul; în fantezie sentimentele sunt reale spre deosebire de imaginatie unde emotia e un raspuns la ceva imaginar, în acea lume imaginata; în viata imaginatiei apar interogari asupra a ceea ce simtim, ceea ce nu se întâmpla fiind cuprinsi de fantezie (unde suntem înfasurati de realul fantastic cerut de chiar dorinta noastra - nu interoghezi obiectul dorintei tale când iti e la îndemâna a-l folosi); in Imaginatie, obiectului i se ofera independenta si e supus cercetarii;
Aristotel: POEZIA NU POATE TOLERA IMPROBABILUL DAR POATE TOLERA IMPOSIBILUL, CU CONDITIA CA IMPOSIBILUL SA FIE CREDIBIL.
86 Preocuparea principala o unei religii este CONCENTRAREA EMOTIILOR UMANE, cu precadere a acelor emotii ce sustin comunitatea [frica?]. Concentrându-ne asupra sacrului, dam lumii umane importanta cuvenita si o experimentam pe deplin;
87 Casatoria ca legamânt dincolo de ceea ce e omul în mod normal.
89 Lumea reala, obiectiva opune rezistenta iar fantezia o înlocuieste. Fantezia reduce valoarea la pret.
90 Sentimentalismul: masca sub care fantezia îsi ascunde egoisul cinic. Pentru sentimental important nu este obiectul ci subiectul emotiei. DRAGOSTEA SENTIMENTALA E UN PRETEXT PENTRU A CONTEMPLA UN SINE INIMOS. Cel ce iubeste sentimental pretinde ca apreciaza valoarea celuilalt, dar, de fapt i-a fixat un pret. Obiectul emotiei sentimentale este, precum un obiect al fanteziei, lipsit de realitate obiectiva, docil fata de o nevoie subiectiva si lepadat brutal când lucrurile se complica. Obiectului iubirii sentimentale nu i se garanteaza nicio siguranta si va fi repede înlocuit în afectunea celui ce-l iubeste atunci când scenariul o cere. Sentimentalismul ne mistuie energiile emotionale, si asa limitate, si ne amorteste fata de lumea altor oameni. Ne atrofiaza simpatiile distrugînd capacitatea de a simti dar si capacitatea de a da ajutor acolo unde este nevoie si de a ne asuma riscuri înalte.
93 OBIECTUL EMOTIEI SENTIMENTALE ESTE TRAS IN JOS DE SENTIMENTUL CARE IL FOLOSESTE, AJUNGE MURDAR SI DE PROST GUST IN JOCUL SCHIMBULUI. Sentimentalismul e o forma de profanare. Face trafic cu dragostea si cu virtutea. Lucrarile imaginatiei nu pot fi substitut pt religie dar ne arata CUM E SA CREZI, SA URMEZI datini, ritualuri, credinte care ne sunt straine si bizare. Imaginatia se revarsa în simpatie.
94 Cultura înalta supravietuieste religiei mama dar e ucisa de fantezie, cinism, sentimentalism; încearca sa tina în viata facând reala în imaginatie ceea ce cultura comuna facea real în lume. Se naste un spirit al repudierii ""de a face o nefacuta vietii"" DH LAWRENCE: orice drum catre spirit e sentimentalizat ca nu cumva sa para ca pretinde ceva de la noi.
100 Greseala originara a modernitatii, existenta într-o lume desvrajita, va fi anulata de TRAIREA CA SI CUM NE-AM SACRIFICA PT CEL IUBIT. Fictiuni folositoare: ca si cum acel gând ar fi adevarat; sa facem ceea ce facem ca si cum ar conta vesnic. Atunci putem crea forme potrivite nevoilor noastre sociale si morale [relativismul?].
102 Dupa moartea lui Dumnezeu euharistia pastreaza un caracter magic, folositor omului pt a-l ridica spre înaltimi!!! Un alt ca-si-cum ce ne opreste din ratacire (Parsifal); CASATORIA: RIT DE TRECERE IN COMUNITATE [BISERICA]; respingând casatoria, eroul wagnerian alege moartea, ritul de trecere în afara comunitatii; FORMA ETICA A IUBIRII E CASATORIA!!! Destinul iubirii nu e în individ ci în trib (popor);
107 Plictiseala vietii moderne este semnul unei dezordini adânci: destramarea comunitatii care asigura sensul tainelor sacre;
109 Modernismul este o privire din afara; Baudelaire: pentru a reînvia spiritul îl ofensam si se va dovedi ca este altundeva!!! THE WASTE LAND - Eliot
112 Sarcina artistului modernist: a spori puritatea cuvintelor tribului pt a rezona cu experienta noastra moderna; CRIZA MODERNITATII APARE ODATA CU PIERDEREA CREDINTEI CRESTINE (Nietzsche ,Wagner, Baudelaire). Stiinta intuneca sufletul cu fantezii neexplicând adevarurile simtirii : limbajul simtirii se corupe si se naste sentimentalismul. REAFIRMAREA DREPTEI CREDINTE PRIN REINNOIREA TRADITIEI ARTISTICE.
116 Transfigurarea locului comun este (Artur Danto) de asemenea euharistia artei moderne (Eliot vs Wagner, Joyce, Mann, Nabokov, Patrick White).
118 Zidul de eruditie ce a înconjurat cultura înalta are dublu rol: de protectie si de rit de trecere; pare o tradare a trecutului [chiar a omului]; dar pentru modernisti, tradatorul este cultura populara; KITSCHUL: fenomen religios ce încearca a deghiza pierderea credintei, umplând lumea cu emotii, moralitate, valori estetice contrafacute; pierderea credintei a infestat cultura populara dar si modernismul; traditia noului vs cliseul imprevizibilului. Cultura postmoderna: establishmentul modernist, kitschul si cultura pop: FORME PE TARMUL TIMPULUI LIBER. Patronajul Statului în promovarea establishmentului modernist, incomprehensibilii si revoltatorii; stimuleaza snobismul unei epoci în disolutie ce se vrea în pas cu vremea; Construct vs Abstract: constructul ia ca model arta nu viata, originalitatea sa e continuta în regulile producerii sale; natura intruziva a artei moderne care vrea sa izoleze orice nu e arta (decorativul, simplul) de ce e arta: colonizarea oricarei bucati de podea, tavan, etc. Tendinta duce inevitabil catre ""instalare"": anihileaza competitia si se statorniceste tocmai unde ar trebui sa fie viata. Rama creaza spatiul imaginar al operei; o pictura inramata nu are hotar; arta constructivista vine neînramata si face din orice spatiu o galerie: pare ca viata se târaste în jurul ei; arta nu mai e reflectie asupra vietii ci încearca sa o excluda.
124 DISTINCTIA DINTRE OBIECTUL ESTETIC SI RECLAMA; reclama actioneaza asupra dorintelor consumatorului nu spre credintele lui; reclama erodeaza distinctia dintre valoare si pret; reclama creaza dorinta prin împlinirea dorintei în fantezie;
VIATA ETICA E VIATA TRAITA IN TEMEIUL JUDECATII; SUB RELIGIE, SENTIMENTELE SUNT SACRALIZATE SI DEVIN MATERIAL BRUT PENTRU VITA ETICA. Kitschul reflecta îndaratnicia si nereusita nu doar de a pretui spiritul uman, cât mai ales de a împlini acele acte sacrificiale care-l creaza; H. Broch: nu arta kitsch ci KITSCHMENSCH - TIPUL UMAN CARE TRAIESTE IN ACEASTA CULTURA SI ARE NEVOIE DE EA; religia ""agiornata"" e kitsch; kitschul nu e posibil a fi înfrânt prin arta ci prin recuperarea traditiei; teama de kitsch a dus la rutinizarea modernismului. ARTA POSTMDERNISTA: KITSCH PREVENTIV!!! Dilema nu e avantgarda sau kitsch ci KITSCH SAU ""KITSCH"": kitschul râzând insolent de sine însusi (esti vinovat daca faci neintentionat kitsch nu insa daca-l produci cu program); ghilimelele postmoderniste devin generalizate si doar prezinta [noi însisi intram intre acele ghilimele]. Artistul SE PREFACE ca se ia în serios, criticii SE PREFAC ca-i judeca produsul, establishmentul modernist SE PREFACE ca i-l promoveaza; deci nu o noua forma de arta ci o pretentie elaborata de arta, o pretentie de apreciere, o pretentie de spirit critic.
133 YOOFANASIA: cultura populara racneste în jurul culturii înalte, e a tinerilor; cultura lor e foarte vizibila în lumea post-credintei; muzica nu e menita ascultarii ci auzirii sau, mai degraba, e facuta pentru a fi auzita din întâmplare: e o coloana sonora ce acompaniaza o drama; Cântaretul e proiectat ca o încarnare a unei forte de dincolo de muzica: un recrutor; CD-ul are informatii ce te introduc în lumea unei biserici, esti chemat sa te alaturi cu toata fiinta; muzica e parte a procesului prin care un individ sau un grup este totemizat; cel ce se misca pe scena este fanul însusi, eliberat din izolarea sa [karaoke sau ""îndumnezeirea"" fanului].
142 In comunitatile organice, mortul si nenascutul sunt prezente vii; riturile, ceremoniile, zeii, legendele sunt proprietatea tribului; nasterea, casatoria, moartea erau experiente colective nu individuale; ACULTURATIA (tranzitia de la materialul uman brut la membrul adult responsabil al comunitatii) era marcata de RITURI DE TRECERE; sentimentele erotice erau sublimate, casatoria era PRINCIPALUL MIJLOC DE A TRANSMITE CUNOASTEREA MORALA SI OBICEIURILE CONSTRANGERII SOCIALE [Cartarescu: unica bunavestire]; Adolescentul modern e în afara participarii la comunitate (tribala sau moderna sau urbana);
147 Lumea exhibata în cultura tinerilor e o lume de unde parintii s-au retras; aceasta cultura prezinta tineretea drept telul si împlinirea vietii, nu o faza tranzitorie catre o îndatorire matura; promoveaza experiente care pot fi asumate fara povara responsabilitatii muncii, casatoriei, cresterii copiilor;
147 Drogurile, nu ca mijloc de exaltare ci, ca mijlocul prin care exaltarea e scoasa la vânzare (a simti totusi ceva);
149 Cultura tinerilor (considerata subversiva, revolutionara) e oficiala si ferita de critica; sponsorizata de stat, noua elita pop transgreseaza normele negînd existenta vreunei transgresari.
151 Graffiti sunt vraji împotriva cuvantului scris pt a-i neutraliza puterea si pt a elibera spatiile cucerite de acesta; fiecare loc desfigurat este un loc cerut înapoi din proprietatea publica.
165 Eliot: ereticul este cel ce se înstapâneste pe un adevar si-l face adevar suprem; insista atât de mult pe adevar încât îl transforma în falsitate!!! Ereticul ste cel pentru care banalitatea e o nelegiuire (despre Foucault). Crestinismul accepta legea laica, seculara cât timp nu-si aroga status divin!
171 Derrida si deconstructivismul: lumea diavolului; a pune Nimicul in scena.
184 Teologia deconstructivista; Creatie vs iscusinta;
188 CONCLUZII: cultura înalta se întemeiaza pe religie, iar adevaratul efort al acestei culturi înalte este de a perpetua cultura comuna din care a crescut - de a o perpetua nu ca religie, ci ca arta, cu viata etica pecetluita în privirea estetica, si astfel imortalizata; CUM AR TREBUI PREDATA CULTURA? Arnold: a recomanda "" lucrurile cel mai bine gândite si cel mai bine spuse"" si a încuraja un raspuns critic la ele. Azi, cunoastem mijloacele, faptele dar nu si scopul; nu stim ce sa facem si ce sa simtim; tinerii ajung în lume fara un legamânt real din partea parintilor lor; nu au modele ale rolului de adult. SUNTEM LIBERI, TOTUSI LIBERI DOAR SA RENUNTAM LA LIBERTATEA NOASTRA PRIN LEGAMANTUL IUBIRII, IAR APOI SA RENUNTAM LA VIATA INSASI, CAND IUBIREA O CERE.
Persoana virtuoasa ""stie ce sa simta"", iar asta înseamna sa simti ceea ce este cerut de situatie: emotia potrivita, îndreptata catre obiectul potrivit, în ocazia si masura potrivite. Morala are drept scop aceasta cunoastere: ea este o educatie a emotiilor. Virtutea eroului grec e totuna cu siguranta sa emotionala. Cultura înalta ofera în continuare, într-o forma intensificata si imaginativa, viziunea etica pe care religia ne-o punea la îndemâna. Ne daruieste cunoasterea scopurilor nu a faptelor sau a mijloacelor ( CE si nu CA sau CUM).
54 Daca urmaresti un scop în orice actiune pe care o întreprinzi NU ESTI UN OM AL DIALOGULUI CI SINGUR; PRIETENIA/ DIALOGUL/ CONVERSATIA: este un mijloc de a obtine ceva dar doar daca nu e folosita ca mijloc de a obtine ceva!!! A consuma lumea vs a o iubi, a o pretui!!! A afla arta de a gasi scopuri acolo unde s-ar putea sa fi aflat doar mijloace. Pasiunea dezinteresata pentru lucrul-în-sine.
56 Sportul ca re-creare a sentimentului religios!!![religios da, dar nu crestin; social/comunitar, da, dar nu bisericesc]. Mit (lume, arhetip, accidentul sortii) si Fictiunea (drama individualizata); Cultura înalta, produsele ei: mântuire fara transcendent, pur si simplu o întâlnire fara scop cu un obiect nefolositor. Ne bântuie cu familiaritatea sa, cu iminenta ei, cu patosul ei omenesc.
59 Arta culturii înalte s-ar inspira din experiente mai putin constiente din religie!!! Arta a crescut din viziunea sacra a vietii: artistul înlocuieste preotul.
62 Mântuirea spiritului prin forta consolatoare a culturii înalte. Arta artistului nu trebuie sa fie ceva nou ci trebuie sa fie CEVA AL SAU. Perspectivele sunt individuale si creeaza o comunitate a simpatiei. Când o cultura comuna intra în declin, viata etica poate fi sustinuta sau reînnoita doar prin lucrarea imaginatiei: asta e lucrarea culturii înalte. Casatoria ca legamânt împotriva îndaratniciei vointei: pune individul într-o ordine morala aflata dincolo de ratiune. Superstitia, ceremonia, riturile tribului (înlaturate de Iluminism) au fost substituite de taina ordinelor iluminate secrete (fasciste!); Arta antica vs Arta moderna: natura vs cautare, interioritate, sentiment, dor nepotolit. Romantismul, o atitudine ascunsa a Iluminismului, cauta ""pietatea pierduta"" distrusa de Iluminism: cauta cultura populara, misterul ascunse în launtricul poetului. Nostalgia dupa riturile de trecere care ne-ar scapa de povara libertatii, transformând libertatea într-o forma de comuniune. Atitudinea estetica e un fel de tânguire. Plaseaza un cadru în jurul obiectului si îl priveste ca pe ceva spiritual, transfigurat - si de aceea, mort. WELTSCHMERZ: TRISTETE METAFIZICA. Faust o smulge pe Gretchen din sfera pietatii naturale si o face ideal estetic!!! Dragostea eliberata de casatorie devine achizitie personala fara vreun rit de trecere în comunitatea morala.
75 Cultura înalta iluminista a salvat viata etica din ruinele culturii religioase; lucrare a imaginatiei, atitudinea estetica a substituit veneratia religioasa ca sursa a valorilor; sentimentul moral a secat, ramâne doar esteticul. Sub presiunea laicului arta ofera iluzii, visuri, fantezii gata facute: eroul romantic distruge comunitatile închegate, dragostea erotica devine o forta distructiva caci obiectul ei adevarat este închipuit, imaterial, de neatins; casatoria e privita ca slabiciune burgheza, nu ca rit sacru de trecere pe care se întemeiaza viata etica. VIZIUNEA ETICA INCREDINTATA PRIVIRII ESTETICE ESTE PUTIN CÂTE PUTIN TRADATA DE EA!!!
72 Fantezie vs Imaginatie: prin mijlocirea fanteziei dorinta invadeaza viata si-i anuleaza exigentele; obiectul fanteziei este total dictat de dorinta care-l cauta; Imaginatia are lumea ei în care intrând pastram dimensiunea realului; Emotia se întemeiaza pe credinta, frica pe pericol, furia pe înselare: când credinta e suspendata emotiile obisnuite îsi pierd temeiul; în fantezie sentimentele sunt reale spre deosebire de imaginatie unde emotia e un raspuns la ceva imaginar, în acea lume imaginata; în viata imaginatiei apar interogari asupra a ceea ce simtim, ceea ce nu se întâmpla fiind cuprinsi de fantezie (unde suntem înfasurati de realul fantastic cerut de chiar dorinta noastra - nu interoghezi obiectul dorintei tale când iti e la îndemâna a-l folosi); in Imaginatie, obiectului i se ofera independenta si e supus cercetarii;
Aristotel: POEZIA NU POATE TOLERA IMPROBABILUL DAR POATE TOLERA IMPOSIBILUL, CU CONDITIA CA IMPOSIBILUL SA FIE CREDIBIL.
86 Preocuparea principala o unei religii este CONCENTRAREA EMOTIILOR UMANE, cu precadere a acelor emotii ce sustin comunitatea [frica?]. Concentrându-ne asupra sacrului, dam lumii umane importanta cuvenita si o experimentam pe deplin;
87 Casatoria ca legamânt dincolo de ceea ce e omul în mod normal.
89 Lumea reala, obiectiva opune rezistenta iar fantezia o înlocuieste. Fantezia reduce valoarea la pret.
90 Sentimentalismul: masca sub care fantezia îsi ascunde egoisul cinic. Pentru sentimental important nu este obiectul ci subiectul emotiei. DRAGOSTEA SENTIMENTALA E UN PRETEXT PENTRU A CONTEMPLA UN SINE INIMOS. Cel ce iubeste sentimental pretinde ca apreciaza valoarea celuilalt, dar, de fapt i-a fixat un pret. Obiectul emotiei sentimentale este, precum un obiect al fanteziei, lipsit de realitate obiectiva, docil fata de o nevoie subiectiva si lepadat brutal când lucrurile se complica. Obiectului iubirii sentimentale nu i se garanteaza nicio siguranta si va fi repede înlocuit în afectunea celui ce-l iubeste atunci când scenariul o cere. Sentimentalismul ne mistuie energiile emotionale, si asa limitate, si ne amorteste fata de lumea altor oameni. Ne atrofiaza simpatiile distrugînd capacitatea de a simti dar si capacitatea de a da ajutor acolo unde este nevoie si de a ne asuma riscuri înalte.
93 OBIECTUL EMOTIEI SENTIMENTALE ESTE TRAS IN JOS DE SENTIMENTUL CARE IL FOLOSESTE, AJUNGE MURDAR SI DE PROST GUST IN JOCUL SCHIMBULUI. Sentimentalismul e o forma de profanare. Face trafic cu dragostea si cu virtutea. Lucrarile imaginatiei nu pot fi substitut pt religie dar ne arata CUM E SA CREZI, SA URMEZI datini, ritualuri, credinte care ne sunt straine si bizare. Imaginatia se revarsa în simpatie.
94 Cultura înalta supravietuieste religiei mama dar e ucisa de fantezie, cinism, sentimentalism; încearca sa tina în viata facând reala în imaginatie ceea ce cultura comuna facea real în lume. Se naste un spirit al repudierii ""de a face o nefacuta vietii"" DH LAWRENCE: orice drum catre spirit e sentimentalizat ca nu cumva sa para ca pretinde ceva de la noi.
100 Greseala originara a modernitatii, existenta într-o lume desvrajita, va fi anulata de TRAIREA CA SI CUM NE-AM SACRIFICA PT CEL IUBIT. Fictiuni folositoare: ca si cum acel gând ar fi adevarat; sa facem ceea ce facem ca si cum ar conta vesnic. Atunci putem crea forme potrivite nevoilor noastre sociale si morale [relativismul?].
102 Dupa moartea lui Dumnezeu euharistia pastreaza un caracter magic, folositor omului pt a-l ridica spre înaltimi!!! Un alt ca-si-cum ce ne opreste din ratacire (Parsifal); CASATORIA: RIT DE TRECERE IN COMUNITATE [BISERICA]; respingând casatoria, eroul wagnerian alege moartea, ritul de trecere în afara comunitatii; FORMA ETICA A IUBIRII E CASATORIA!!! Destinul iubirii nu e în individ ci în trib (popor);
107 Plictiseala vietii moderne este semnul unei dezordini adânci: destramarea comunitatii care asigura sensul tainelor sacre;
109 Modernismul este o privire din afara; Baudelaire: pentru a reînvia spiritul îl ofensam si se va dovedi ca este altundeva!!! THE WASTE LAND - Eliot
112 Sarcina artistului modernist: a spori puritatea cuvintelor tribului pt a rezona cu experienta noastra moderna; CRIZA MODERNITATII APARE ODATA CU PIERDEREA CREDINTEI CRESTINE (Nietzsche ,Wagner, Baudelaire). Stiinta intuneca sufletul cu fantezii neexplicând adevarurile simtirii : limbajul simtirii se corupe si se naste sentimentalismul. REAFIRMAREA DREPTEI CREDINTE PRIN REINNOIREA TRADITIEI ARTISTICE.
116 Transfigurarea locului comun este (Artur Danto) de asemenea euharistia artei moderne (Eliot vs Wagner, Joyce, Mann, Nabokov, Patrick White).
118 Zidul de eruditie ce a înconjurat cultura înalta are dublu rol: de protectie si de rit de trecere; pare o tradare a trecutului [chiar a omului]; dar pentru modernisti, tradatorul este cultura populara; KITSCHUL: fenomen religios ce încearca a deghiza pierderea credintei, umplând lumea cu emotii, moralitate, valori estetice contrafacute; pierderea credintei a infestat cultura populara dar si modernismul; traditia noului vs cliseul imprevizibilului. Cultura postmoderna: establishmentul modernist, kitschul si cultura pop: FORME PE TARMUL TIMPULUI LIBER. Patronajul Statului în promovarea establishmentului modernist, incomprehensibilii si revoltatorii; stimuleaza snobismul unei epoci în disolutie ce se vrea în pas cu vremea; Construct vs Abstract: constructul ia ca model arta nu viata, originalitatea sa e continuta în regulile producerii sale; natura intruziva a artei moderne care vrea sa izoleze orice nu e arta (decorativul, simplul) de ce e arta: colonizarea oricarei bucati de podea, tavan, etc. Tendinta duce inevitabil catre ""instalare"": anihileaza competitia si se statorniceste tocmai unde ar trebui sa fie viata. Rama creaza spatiul imaginar al operei; o pictura inramata nu are hotar; arta constructivista vine neînramata si face din orice spatiu o galerie: pare ca viata se târaste în jurul ei; arta nu mai e reflectie asupra vietii ci încearca sa o excluda.
124 DISTINCTIA DINTRE OBIECTUL ESTETIC SI RECLAMA; reclama actioneaza asupra dorintelor consumatorului nu spre credintele lui; reclama erodeaza distinctia dintre valoare si pret; reclama creaza dorinta prin împlinirea dorintei în fantezie;
VIATA ETICA E VIATA TRAITA IN TEMEIUL JUDECATII; SUB RELIGIE, SENTIMENTELE SUNT SACRALIZATE SI DEVIN MATERIAL BRUT PENTRU VITA ETICA. Kitschul reflecta îndaratnicia si nereusita nu doar de a pretui spiritul uman, cât mai ales de a împlini acele acte sacrificiale care-l creaza; H. Broch: nu arta kitsch ci KITSCHMENSCH - TIPUL UMAN CARE TRAIESTE IN ACEASTA CULTURA SI ARE NEVOIE DE EA; religia ""agiornata"" e kitsch; kitschul nu e posibil a fi înfrânt prin arta ci prin recuperarea traditiei; teama de kitsch a dus la rutinizarea modernismului. ARTA POSTMDERNISTA: KITSCH PREVENTIV!!! Dilema nu e avantgarda sau kitsch ci KITSCH SAU ""KITSCH"": kitschul râzând insolent de sine însusi (esti vinovat daca faci neintentionat kitsch nu insa daca-l produci cu program); ghilimelele postmoderniste devin generalizate si doar prezinta [noi însisi intram intre acele ghilimele]. Artistul SE PREFACE ca se ia în serios, criticii SE PREFAC ca-i judeca produsul, establishmentul modernist SE PREFACE ca i-l promoveaza; deci nu o noua forma de arta ci o pretentie elaborata de arta, o pretentie de apreciere, o pretentie de spirit critic.
133 YOOFANASIA: cultura populara racneste în jurul culturii înalte, e a tinerilor; cultura lor e foarte vizibila în lumea post-credintei; muzica nu e menita ascultarii ci auzirii sau, mai degraba, e facuta pentru a fi auzita din întâmplare: e o coloana sonora ce acompaniaza o drama; Cântaretul e proiectat ca o încarnare a unei forte de dincolo de muzica: un recrutor; CD-ul are informatii ce te introduc în lumea unei biserici, esti chemat sa te alaturi cu toata fiinta; muzica e parte a procesului prin care un individ sau un grup este totemizat; cel ce se misca pe scena este fanul însusi, eliberat din izolarea sa [karaoke sau ""îndumnezeirea"" fanului].
142 In comunitatile organice, mortul si nenascutul sunt prezente vii; riturile, ceremoniile, zeii, legendele sunt proprietatea tribului; nasterea, casatoria, moartea erau experiente colective nu individuale; ACULTURATIA (tranzitia de la materialul uman brut la membrul adult responsabil al comunitatii) era marcata de RITURI DE TRECERE; sentimentele erotice erau sublimate, casatoria era PRINCIPALUL MIJLOC DE A TRANSMITE CUNOASTEREA MORALA SI OBICEIURILE CONSTRANGERII SOCIALE [Cartarescu: unica bunavestire]; Adolescentul modern e în afara participarii la comunitate (tribala sau moderna sau urbana);
147 Lumea exhibata în cultura tinerilor e o lume de unde parintii s-au retras; aceasta cultura prezinta tineretea drept telul si împlinirea vietii, nu o faza tranzitorie catre o îndatorire matura; promoveaza experiente care pot fi asumate fara povara responsabilitatii muncii, casatoriei, cresterii copiilor;
147 Drogurile, nu ca mijloc de exaltare ci, ca mijlocul prin care exaltarea e scoasa la vânzare (a simti totusi ceva);
149 Cultura tinerilor (considerata subversiva, revolutionara) e oficiala si ferita de critica; sponsorizata de stat, noua elita pop transgreseaza normele negînd existenta vreunei transgresari.
151 Graffiti sunt vraji împotriva cuvantului scris pt a-i neutraliza puterea si pt a elibera spatiile cucerite de acesta; fiecare loc desfigurat este un loc cerut înapoi din proprietatea publica.
165 Eliot: ereticul este cel ce se înstapâneste pe un adevar si-l face adevar suprem; insista atât de mult pe adevar încât îl transforma în falsitate!!! Ereticul ste cel pentru care banalitatea e o nelegiuire (despre Foucault). Crestinismul accepta legea laica, seculara cât timp nu-si aroga status divin!
171 Derrida si deconstructivismul: lumea diavolului; a pune Nimicul in scena.
184 Teologia deconstructivista; Creatie vs iscusinta;
188 CONCLUZII: cultura înalta se întemeiaza pe religie, iar adevaratul efort al acestei culturi înalte este de a perpetua cultura comuna din care a crescut - de a o perpetua nu ca religie, ci ca arta, cu viata etica pecetluita în privirea estetica, si astfel imortalizata; CUM AR TREBUI PREDATA CULTURA? Arnold: a recomanda "" lucrurile cel mai bine gândite si cel mai bine spuse"" si a încuraja un raspuns critic la ele. Azi, cunoastem mijloacele, faptele dar nu si scopul; nu stim ce sa facem si ce sa simtim; tinerii ajung în lume fara un legamânt real din partea parintilor lor; nu au modele ale rolului de adult. SUNTEM LIBERI, TOTUSI LIBERI DOAR SA RENUNTAM LA LIBERTATEA NOASTRA PRIN LEGAMANTUL IUBIRII, IAR APOI SA RENUNTAM LA VIATA INSASI, CAND IUBIREA O CERE.
