Blog Archive

cauta in blog

June 13, 2013

cui ii mai pasa - Dreptul la viata intima nu este absolut, ci poate fi supus anumitor limitari din partea autoritatilor

In general, acum, oamenii se cred liberi. In plus majoritatea chiar cred ca banii pe care-i detin sunt ai lor desi o mica lectura a oricarei bancnote iti arata cine e proprietarul. Am pus asta aici sa stim cum stam... sa nu se zica ca n-am stiut. Nu ma interesaza speta ci principiul in puterea caruia orice om este, de fapt, un incarcerat al Statului... desi el se crede liber-liber.



Dreptul la viata intima, familiala si privata nu este absolut, ci, in anumite conditii, acesta poate fi supus unor limitari ori restrictii sau ingerinte din partea autoritatilor, arata Curtea Constitutionala a Romaniei in motivarea deciziei de respingere a exceptiilor referitoare la publicarea declaratiilor de interese din Legea ANI.

CCR a publicat miercuri motivarea deciziei CCR din 29 aprilie prin care a respins exceptiile ridicate de Kerekes Karoly si de Brindusa Novac referitoare la prevederilor Legii 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, in ansamblul sau, si a prevederilor art.1 alin.(3), art.6 alin.(1) lit.e), art.10, art.12 alin.(1) si (2), art.13-19 si art.20-26 din acelasi act normativ, informeaza Agerpres.

Curtea precizeaza ca, in acelasi sens, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale stabileste prin art.8 paragraful 2 ca dreptul la respectarea vietii private poate face obiectul unor restrictii daca sunt prevazute de lege si daca constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.

"Aplicand aceste principii in prezenta cauza, Curtea constata, pe de o parte, ca solutia legislativa a publicarii declaratiilor de interese este justificata prin prisma scopului legal al ANI de asigurare a integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenire a coruptiei institutionale, iar pe de alta parte, ca publicarea acestor declaratii se realizeaza prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garantii impotriva unor ingerinte arbitrare", se spune in document.

Referitor la criticile de neconstitutionalitate intrinseca vizand, in principal, presupusul caracter jurisdictional al activitatii ANI, Curtea a constatat ca acestea au mai fost examinate de instanta de contencios constitutional in cadrul controlului a posteriori.

"Astfel, Curtea a statuat ca Agentia desfasoara o activitate de evaluare a declaratiilor de avere, a datelor, a informatiilor si a modificarilor patrimoniale intervenite, a intereselor si a incompatibilitatilor pentru persoanele prevazute de lege, fara a desfasura o activitate de judecata, in sensul celor constatate deja de Curte. De asemenea, Curtea a mai retinut ca functia jurisdictionala se caracterizeaza prin instituirea puterii organului de jurisdictie de a spune dreptul, de a solutiona printr-o hotarare investita cu puterea lucrului judecat un conflict cu privire la intinderea unor drepturi subiective si de a dispune, in conditiile legii, masuri restrictive", sustin judecatorii.

In opinia CCR, aceasta functie se circumscrie activitatii jurisdictionale propriu-zise, care se exercita numai la cerere in cadrul unei proceduri formale caracterizate prin publicitate, contradictorialitate si oralitate.

"Prin urmare, avand in vedere aceste elemente, Curtea a constatat ca ANI nu desfasoara o activitate de jurisdictie, ci una administrativa, deoarece se realizeaza si din oficiu in cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate si contradictorialitate si deoarece in competenta sa nu intra solutionarea unor cazuri litigioase si nici sanctionarea incalcarilor de lege. Totodata, Agentia nu pronunta hotarari investite cu autoritate de lucru judecat, ci intocmeste rapoarte care se concretizeaza in evaluari ale unor fapte ori situatii cu semnificatie juridica a caror finalitate confera dreptul de sesizare a instantelor de judecata sau, dupa caz, a altor autoritati si institutii competente in vederea dispunerii masurilor prevazute de lege", se mai spune in motivare.

Totodata, Curtea nu a retinut nici critica vizand presupusa incalcare a prezumtiei de nevinovatie, deoarece acest principiu este susceptibil de opozabilitate numai in materie penala.

De asemenea, Curtea a constatat ca fiind neintemeiata critica referitoare la compararea raportului de evaluare intocmit de inspectorul de integritate cu rechizitoriul, deoarece acest din urma act produce efecte juridice fata de un cetatean invinuit/inculpat intr-o cauza, legitimand luarea unui set de masuri restrictive.

"In plus, in conditiile legii, raportul inspectorului de integritate poate fi contestat la instanta de contencios administrativ. Avand in vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata", mai mentioneaza Curtea.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.

Hotnews
Post a Comment