Blog Archive

cauta in blog

February 1, 2008

„Ca si cum“ – ethosul disidentei laice

In viziunea crestina, lumea – inteleasa ca rest „cazut“ al creatiei paradisiace – tinde sa aiba o conotatie peiorativa. In Evanghelii, „lumea“ reprezinta ansamblul de practici si idei rupte de esenta originara a creatiei – o experienta inautentica a vietii, lipsita, asadar, de integritate ontologica. „Lumea“ este cea pe care diavolul i-o ofera lui Hristos in pustia Carantaniei (Luca 4, 5–6), cu seductia imediata a stapanirii. Raul lumii tine, asadar, de o deturnare a intentiei divine dinauntrul creatiei. Lumea este definita ca „pofta trupului si pofta ochilor si trufia vietii“, care nu sunt de la Dumnezeu. „Si lumea trece si pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu ramane in veac“ (I Ioan 2, 15-17). Printul iluziilor si „tatal minciunii“ intretine mirajul permanent ei poftelor, care, in sine, sunt trecatoare[1]. Raul, asadar, lucreaza cu substanta binelui, deformand si deturnand lucrurile de la intelesul lor adevarat. In fata oglinzii magice mistificatoare, crestinul procedeaza dupa modelul militar impus de Alexandru Macedon: nodul gordian se taie. Mirajul puterii lumii trebuie spart prin rostirea adevarului. Crestinul se comporta ca si cum ar fi deja locuitor al vesniciei.
Post a Comment